ICCJ. Decizia nr. 3548/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3548/2006
Dosar nr. 3709/2005
Şedinţa publică din 24 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanţa, reclamanta S.O. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, anularea hotărârii nr. 5105 din 31 mai 2005 şi în consecinţă, obligarea acesteia la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, fiind născută în perioada de refugiu a părinţilor săi.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că s-a născut la 4 aprilie 1942, în comuna Beidaud, judeţul Tulcea.
Reclamanta, în susţinerea cererii, a depus, în copie, mai multe înscrisuri, acte de stare civilă, din care rezultă că familia acesteia a făcut obiectul schimbului de populaţie, ca urmare a aplicării Tratatului româno - bulgar încheiat la Craiova, în 7 septembrie 1940.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii.
Prin sentinţa civilă nr. 331/CA din 13 octombrie 2005, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea, a dispus anularea hotărârii nr. 5105 din 31 mai 2005, emisă de pârâtă şi a obligat-o să-i recunoască reclamantei, statutul de persoană refugiată şi în consecinţă, obligarea acesteia la acordarea drepturilor prevăzute de art. 1 din Legea nr. 189/2000, cu începere din luna următoare depunerii cererii.
Pentru a adopta această soluţie, instanţa de fond, a reţinut, în esenţă, că reclamanta a dovedit, prin probele administrate, că s-a născut în localitatea în care părinţii săi au fost refugiaţi, respectiv la 4 aprilie 1942, în comuna Beidaud, judeţul Tulcea, părinţii săi făcând obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a Tratatului româno - bulgar încheiat la Craiova, în 7 septembrie 1940.
Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, considerând-o nelegală şi netemeinică, arătând că în mod greşit s-a stabilit calitatea de refugiată a reclamantei, aceasta fiind născută în anul 1942, deci nu a fost strămutată din Bulgaria, deoarece nu era născută în anul 1940, când a avut loc schimbul de populaţie între Bulgaria şi România.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face nici o diferenţiere de tratament între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
Cum, în cauză, s-a făcut dovada şi este de necontestat faptul că reclamanta s-a născut în perioada refugiului părinţilor săi, în mod corect a reţinut instanţa de fond că aceasta, începând cu data naşterii sale, 4 aprilie 1942, a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, implicit, s-au răsfrânt şi asupra sa.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 331/CA din 13 octombrie 2005 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3547/2006. Contencios. Anulare ordonanţă... | ICCJ. Decizia nr. 3550/2006. Contencios. Anulare act... → |
|---|
