ICCJ. Decizia nr. 358/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 358/2006
Dosar nr. 2649/2005
nr. 10978/1/2005
Şedinţa publică din 2 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul P.E. a chemat în judecată Ministerul Justiţiei, solicitând instanţei ca, în contradictoriu cu pârâtul şi pe calea contenciosului administrativ, să dispună rectificarea în parte a Ordinului ministrului justiţiei nr. 3292/C din 3 decembrie 2004, în ceea ce priveşte alin. (2) din preambul şi art. 2.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că ordinul a cărui anulare o solicită, a menţionat greşit în preambul Hotărârea nr. 109 din 20 septembrie 2004, a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, întrucât nu are legătură cu numirea sa ca notar şi în mod nelegal, a limitat la 5 ani, perioada de asociere cu notarul public P.L., încălcându-se principiul pacta sunt servanda.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 960 din 23 mai 2005, a admis acţiunea formulată de reclamant, dispunând anularea în parte a Ordinului ministrului justiţiei nr. 3292/C din 3 decembrie 2004, în ceea ce priveşte alin. (2) din preambul şi art. 2. Totodată, a dispus obligarea pârâtului, să emită un nou ordin în care la alin. (2) din preambul să se treacă Hotărârea nr. 109 din 20 septembrie 2004, a Biroului Executiv al Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, iar la art. 2 să se specifice „perioadă nedeterminată".
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs, Ministerul Justiţiei.
Recurentul a susţinut, în esenţă, că sentinţa civilă nr. 960 din 23 mai 2005, a Curţii de Apel Bucureşti, a fost în parte pronunţată cu aplicarea greşită a legii, întrucât în mod greşit instanţa de fond a dispus anularea în parte a Ordinului Ministerului Justiţiei nr. 3292/C din 3 decembrie 2004, în ceea ce priveşte alin. (2) din preambul, atâta vreme, cât emiterea acestui ordin s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art. 20 din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, aprobat prin Hotărârea Consiliului Uniunii nr. 84 din 26 martie 2004 şi ale art. 7 din Normele cu privire la asocierea notarilor publici.
Recursul declarat de Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 960 din 23 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, este fondat şi va fi admis, cu consecinţa casării hotărârii atacate şi a trimiterii cauzei, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, pentru considerentele ce urmează:
Prin Ordinul nr. 3292/C din 3 decembrie 2004, al ministrului justiţiei, s-a aprobat cererea notarului public P.E., de schimbare temporară a sediului biroului notarial din circumscripţia Judecătoriei Slobozia, localitatea Amara, în municipiul Bucureşti, în vederea asocierii cu notarul public P.L. şi s-a dispus ca schimbarea temporară a sediului să se facă prin preluarea postului de notar public din circumscripţia Judecătoriei Slobozia, localitatea Amara, în municipiul Bucureşti, pentru o perioadă de 5 ani.
Acest ordin a fost atacat de reclamantul P.E., prin acţiunea înregistrată sub nr. 713/2005, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, solicitându-se rectificarea în parte, în sensul că emitentul hotărârii despre care se face referire în preambulul ordinului, este Biroul Executiv al Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România şi în sensul că durata de asociere a reclamantului, cu notarul public P.L., este cea prevăzută în contractul legal şi valabil de asociere dintre cei doi notari.
Cu toate acestea, instanţa de fond, prin sentinţa civilă nr. 960 din 23 mai 2005, admiţând cererea reclamantului, a dispus anularea în parte a Ordinului ministrului justiţiei nr. 3292/C din 3 decembrie 2004, în ceea ce priveşte alin. (2) din preambul şi art. 2 şi a obligat pârâtul să emită un nou ordin în care la alin. (2) din preambul să se treacă Hotărârea nr. 109 din 20 septembrie 2004 a Biroului Executiv al Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, iar la art. 2 să se specifice „perioadă nedeterminată".
Procedând astfel, prima instanţă a acordat, ceea ce nu s-a cerut şi a încălcat dispoziţiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ., care stabilesc obligaţia pentru judecători de a hotărî, în toate cazurile, numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii.
În aceste condiţii, cum practic instanţa a cărei hotărâre este recurată, a soluţionat procesul, fără a intra în cercetarea fondului cererii cu care a fost învestită - rectificarea în parte a Ordinului ministrului justiţiei nr. 3292/C din 3 decembrie 2004, se va dispune, potrivit prevederilor art. 312 alin. (5) C. proc. civ., admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate, precum şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 960 din 23 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 356/2006. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 359/2006. Contencios. Anulare act... → |
|---|
