ICCJ. Decizia nr. 356/2006. Contencios. Anulare act administrativ, funcţionar public. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 356/2006
Dosar nr. 2463/2005
nr. 10234/1/2005
Şedinţa publică din 2 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul A.R. a chemat în judecată Autoritatea Naţională a Vămilor şi Direcţia Regională Vamală Oradea, solicitând instanţei ca, în contradictoriu cu pârâtele şi pe calea contenciosului administrativ, să dispună anularea Ordinului Autorităţii Naţionale a Vămilor nr. 78 din 26 ianuarie 2005, precum şi a adresei nr. 2000 din 3 februarie, emisă de Direcţia Regională Vamală Oradea.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin ordinul a cărui anulare o solicită, a fost reîncadrat, conform art. 6 alin. (3) din OUG nr. 92/2004, în gradul profesional de asistent, invocând excepţia de nelegalitate a acestui text, pe considerentul că ordonanţa abrogă dispoziţiile unei legi organice, respectiv Legea nr. 161/2003, privind reîncadrarea funcţionarilor publici. A mai arătat că acest act este abuziv, nelegal şi neconstituţional, întrucât prin el a fost retrogradat în funcţie, i s-a încălcat dreptul privind remunerarea muncii prestate şi acela privind promovarea, creându-i o inechitate faţă de persoanele ce s-ar fi prezentat la concurs, pentru ocuparea unei funcţii vacante.
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 175/CA/2005-PI din 30 mai 2005, a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamant, reţinând că ordinul contestat a fost emis cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale, atât în ce priveşte reîncadrarea reclamantului în funcţie, corespunzător gradului profesional, cât şi în ce priveşte salarizarea, acestea fiind conforme cu Anexa nr. III la OUG nr. 92/2004.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs, reclamantul A.R.
Recurentul a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a dat o soluţie nelegală, ca urmare a aplicării greşite a prevederilor OUG nr. 92/2004, care a fost adoptată, doar pentru modificarea gradelor profesionale şi salarizarea funcţionarilor publici, iar nu o reîncadrare pe funcţii publice a acestora.
Recursul este nefondat.
Prin OUG nr. 92/2004 au fost reglementate drepturile salariale şi alte drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, urmărindu-se crearea premiselor pentru aplicarea din anul 2006, a sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici, crearea unei ierarhizări pe categorii, clase şi grade profesionale şi salarizarea în raport cu activitatea depusă, importanţa şi complexitatea atribuţiilor din fişa postului.
Astfel, prin art. 6 alin. (1) - (9) din OUG nr. 92/2004, s-a prevăzut reîncadrarea funcţionarilor publici de execuţie, în grade profesionale şi trepte de salarizare, în raport cu salarizarea pe care o aveau, potrivit prevederilor OUG nr. 82/2004, privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice.
De asemenea, prin art. 7 alin. (1) - (9) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, s-a prevăzut salarizarea funcţionarilor publici de conducere, în raport cu salarizarea pe care o aveau potrivit OUG nr. 82/2004 şi cu gradele profesionale şi treptele de salarizare corespunzătoare funcţiilor de conducere, la care se adaugă indemnizaţiile de conducere.
Prin Ordinul nr. 78/2005, emis de şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor, s-a dispus, începând cu 1 ianuarie 2005, reîncadrarea funcţionarilor publici din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Oradea, în funcţiile publice redate în dreptul fiecăruia, beneficiind de salariile de bază corespunzătoare, potrivit anexei care face parte din ordinul respectiv.
Astfel, reclamantul care, potrivit OUG nr. 82/2004, era salarizat la 1 noiembrie 2004, pentru funcţia publică de execuţie de inspector de specialitate, categoria A, clasa a III-a, gradul 1, a fost reîncadrat, potrivit OUG nr. 92/2004, în funcţia publică de execuţie de inspector, clasa I, gradul profesional „asistent", treapta 1 de salarizare, înregistrând o creştere salarială de 1.372.800 ROL.
Potrivit prevederilor art. 6 alin. (3) din OUG nr. 92/2004, funcţionarii publici de execuţie salarizaţi potrivit OUG nr. 82/2004, la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 1, se reîncadrează în gradul profesional „asistent" şi beneficiază de salariul de bază prevăzut în Anexele nr. I - IV, pentru funcţia publică de execuţie deţinută, gradul profesional „asistent", treapta 1 de salarizare.
Or, prin Ordinul Autorităţii Naţionale a Vămilor nr. 78/2005, reîncadrarea şi salarizarea reclamantului s-a realizat întocmai potrivit prevederilor art. 6 alin. (3) din OUG nr. 92/2004, actul administrativ fiind, deci, emis pe baza şi în executarea în concret a legii.
Astfel fiind, în mod judicios a reţinut instanţa de fond că Ordinul nr. 78/2005 este legal, el fiind emis în baza şi pentru executarea prevederilor OUG nr. 92/2004.
De altfel, Curtea Constituţională, soluţionând mai multe excepţii de neconstituţionalitate care au vizat prevederile art. 6 din OUG nr. 92/2004 (Deciziile nr. 289, nr. 305, nr. 339, nr. 394, ş.a., pronunţate de Curtea Constituţională, publicate în Monitorul Oficial al României, nr. 586, nr. 629, nr. 738 şi nr. 787/2005), a statuat că, atât încadrarea, prin lege, a diferiţilor funcţionari publici în anumite categorii, clase şi grade profesionale, cât şi salarizarea conform acestei încadrări, nu reprezintă drepturi fundamentale, care nu s-ar putea modifica pentru viitor, tot prin lege, cum s-a întâmplat în cazul OUG nr. 92/1994.
De asemenea, a mai precizat Curtea Constituţională, pe drept cuvânt şi riguros ştiinţific, că ţine de opţiunea liberă a legiuitorului, încadrarea în categorii, clase şi grade profesionale a funcţionarilor publici, fără ca aceasta să reprezinte o retrogradare.
În concluzie, recursul va fi respins, sentinţa atacată şi ordinul atacat fiind legale şi temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.R. împotriva sentinţei civile nr. 175/CA/2005-PI din 30 mai 2005 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 355/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 358/2006. Contencios. Anulare act... → |
---|