ICCJ. Decizia nr. 3600/2006. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3600/2006
Dosar nr. 7004/1/2006
Şedinţa publică din 25 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, reclamanta Z.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, anularea hotărârii nr. 5365 din 31 ianuarie 2006, emisă de pârâtă şi obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin hotărârea atacată a fost respinsă în mod greşit cererea prin care a solicitat recunoaşterea calităţii de beneficiară a acestei legi. Reclamanta a mai precizat că a fost născută la data de 13 februarie 1942, după schimbul de populaţie ce a avut loc urmare a Tratatului încheiat la Craiova între România şi Bulgaria, părinţii săi fiind strămutaţi din localitatea de domiciliu.
Prin sentinţa civilă nr. 216/CA din 20 martie 2006 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată a fost admisă, instanţa dispunând anularea hotărârii atacate. Totodată, instanţa a stabilit în favoarea reclamantei, calitatea de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut, în esenţă, că, potrivit probatoriului administrat, reclamanta s-a născut ulterior strămutării părinţilor săi, suferind, astfel, aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, criticând soluţia pronunţată, pentru netemeinicie şi nelegalitate, opinând că reclamanta nu este îndrituită la măsuri reparatorii, fiind născută în anul 1942, ulterior datei la care a avut loc schimbul de populaţie, respectiv strămutarea părinţilor săi.
Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, analizând motivele invocate, în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, constată nefondat recursul declarat, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de dispoziţiile acestui act normativ, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii din motive etnice, aflându-se în una din situaţiile prevăzute de articolul mai sus menţionat.
Este evident că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să beneficieze toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, iar prin persoana persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod direct, cât şi aceea asupra căreia s-au răsfrânt consecinţele acelei persecuţii.
Acesta este şi cazul persoanelor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit, astfel, toate consecinţele nefavorabile care au decurs din aceasta situaţie. O atare concluzie se desprinde din întreaga economie a actului normativ aplicabil, fiind echitabilă acordarea drepturilor în speţă, date fiind condiţiile vitrege în care aceste persoane s-au născut
Din probatoriul administrat în cauză, rezultă că intimata-reclamantă se încadrează în situaţia prevăzută de lege, fiind îndrituită să beneficieze de măsurile reparatorii în speţă, situaţie dovedită de aceasta în conformitate cu prevederile art. 61 din OG nr. 105/1999 şi art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin HG nr. 127/2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 216/CA din 20 martie 2006 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 3599/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3601/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|