ICCJ. Decizia nr. 3635/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3635/2006
Dosar nr. 787/33/2006
Şedinţa publică din 26 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 145 din 14 martie 2006, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca inadmisibilă, acţiunea prin care reclamantul T.M. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională a funcţionarilor publici Bucureşti, pentru ca, prin hotărâre judecătorească, să se dispună anularea raportului de control nr. 141 din 6 septembrie 2005 şi a procesului-verbal de control inopinat nr. 141.1/CMC din 10 august 2005, întocmite de echipa de control a pârâtei, precum şi obligarea la refacerea controlului pe criterii obiective şi profesionale.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că cele două acte încheiate în urma controlului efectuat la sediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj şi Administraţiei Finanţelor Publice Dej nu au caracterul unor acte administrative, în sensul definit de doctrina referitoare la instituţia juridică a actului administrativ. În concret, s-a precizat că actelor atacate le lipseşte o trăsătură esenţială, şi anume, aceea că nu sunt producătoare de efecte juridice şi, ca urmare, nici nu sunt de natură a aduce reclamantului, vreo vătămare în sensul prevăzut de art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Spre exemplificare, s-a arătat că raportul de control din 6 septembrie 2005 cuprinde la pct. 6 măsuri, acţiuni corective şi îndrumări de specialitate ce urmau a fi puse în aplicare prin acte administrative emise de conducătorii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj şi Administraţiei Finanţelor Publice Dej.
În termen legal, împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs, reclamantul T.M.
Fără a indica temeiul de drept al cererii de recurs, recurentul a precizat că instanţa a respins acţiunea în totalitatea ei şi nu a făcut nici o analiză cu privire la procesul-verbal de control inopinat nr. 141.1/CMC din 10 august 2005.
S-a mai arătat că în mod greşit s-a reţinut că nu există vătămări sau prejudicii, atâta vreme cât, începând cu data de 13 februarie 2006, recurentul a renunţat la funcţia publică prin „demisie", iar aceasta a fost cauzată de ignorarea de către conducerile Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj şi Administraţiei Finanţelor Publice Dej, a ilegalităţilor semnalate de el şi de amplificarea situaţiei conflictuale create.
Prin întâmpinare, intimata a invocat în principal excepţia nulităţii recursului, pentru lipsa menţiunilor expres prevăzute de art. 3021 C. proc. civ., mai exact a motivelor de nelegalitate enumerate de art. 304 C. proc. civ., iar pe fond a solicitat menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei recurate.
În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că aceasta este neîntemeiată şi pe cale de consecinţă, o va respinge.
Motivele de casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., nu îşi găsesc aplicare, în situaţiile în care este recurată o hotărâre a primei instanţe dată, potrivit legii, fără drept de apel, urmând a se aplica dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ. care dau instanţei de recurs, posibilitatea să examineze cauza sub toate aspectele.
În materia contenciosului administrativ, hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu recurs (n.n. - numai cu recurs), prin art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, nelăsându-se loc unei alte interpretări.
Aşadar, neindicarea şi nedezvoltarea motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., nu constituie cauze de nulitate a recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 145/2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Examinând cauza, în temeiul art.3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine, însă, că recursul de faţă este nefondat.
Dezlegarea dată de Curtea de Apel Cluj, acţiunii promovate de T.M. (fost şef serviciu colectare în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Dej) este corectă şi legală, aşa încât nu vor fi primite criticile ce vizează o eventuală nepronunţare asupra unui capăt de cerere - anularea procesului-verbal de control inopinat din 10 august 2005 şi greşita apreciere asupra inexistenţei unei vătămări produse recurentului-reclamant prin actele contestate.
Definiţia actului administrativ este în mod clar dată prin art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
De asemenea, incidenţa prevederilor art. 1 şi 8 din acest act normativ, fără echivoc, este condiţionată de legiuitor, de existenţa unui act administrativ sau de nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, această ultimă ipoteză nefiind, însă, invocată în speţă.
Verificând ambele acte contestate, instanţa fondului a reţinut caracterul pur constatator al procesului-verbal de control inopinat nr. 141.1/CMC, încheiat la 10 august 2005, la sediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj şi faptul că, pe baza acestuia, prin raportul de control nr. 141 din 6 septembrie 2005, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a constatat şi a dat îndrumări de specialitate (pct. 6.1 şi pct. 6.2) cu privire la actele administrative de numire în funcţiile publice la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj şi cu privire la acordarea stimulentelor.
Cum actele în discuţie nu produc efecte juridice, deci nu dau naştere, nu modifică şi nu sting raporturi juridice, în mod just s-a apreciat că nu există o vătămare a drepturilor recurentului-reclamant în înţelesul art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Pentru toate cele expuse, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul T.M. împotriva sentinţei civile nr. 145/2006 din 14 martie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3633/2006. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 3639/2006. Contencios → |
|---|
