ICCJ. Decizia nr. 3733/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3733/2006
Dosar nr. 7111/1/2006
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 26 iulie 2005, reclamantul B.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu handicap, anularea deciziei nr. 3697 din 7 iulie 2004, de încadrare în grad de handicap emisă de pârâtă, obligarea acesteia să-i elibereze o nouă decizie şi să-i acorde retroactiv drepturile, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că, în anul 1994, a suferit un accident de muncă, în urma căruia a fost încadrat în gradul II de invaliditate, cu diagnosticul „Pseudoartroză col femural drept operată (artroplastie cu proteză totală cimentată şold drept), Calus vicios; Epifiză distală radius stâng, Algoneurodistrofie".
În anul 2004, a fost expertizat pentru reevaluare şi i s-a eliberat certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 5010 din 3 mai 2004, prin care i s-a schimbat diagnosticul în „stare după ATS cu EPT cimentat şold drept pe fondul unei pseudoartroze de col femural drept", pe care l-a contestat.
Urmare a contestaţiei, pârâta i-a emis Decizia nr. 3697 din 7 iulie 2004, prin care s-a constatat că nu se mai încadrează în prevederile legale, ceea ce, în opinia reclamantului, este eronat.
Tribunalul Mureş, prin sentinţa civilă nr. 1446 din 11 noiembrie 2006, a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de pârâtă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia de contencios administrativ, reţinând că, în raport cu calitatea pârâtei, de autoritate publică centrală, sunt aplicabile prevederile art. 3 pct. 1 C. proc. civ., coroborate cu cele are art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Judecând în fond pricina în primă instanţă, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 43 din 6 martie 2006, a respins acţiunea.
Instanţa a reţinut că cererea reclamantului este nefondată, deoarece diagnosticul şi afecţiunile de la momentul revizuirii medicale nu permiteau încadrarea în gradul de handicap avut anterior revizuirii.
Împotriva sentinţei, în termen legal, a declarat recurs, reclamantul B.I., solicitând, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 5 şi 7, ale art. 3041 şi art. 306 alin. (2) C. proc. civ., casarea hotărârii judecătoreşti atacate şi, pe fond, admiterea acţiunii sale, astfel cum a fost formulată.
Recurentul a susţinut că, întrucât, în timpul judecării procesului în primă instanţă, a fost internat în spital pentru o nouă intervenţie chirurgicală (a patra de la accidentul de muncă) a fost reprezentat de soţia sa, care nu are studii juridice şi că, la data judecăţii, nu s-a discutat cauza pe fond şi nu a fost respectat principiul contradictorialităţii prevăzut de art. 129 C. proc. civ., iar instanţa nu şi-a exercitat rolul activ, respingându-i acţiunea pentru lipsa temeiului legal, pe care, neputând să-şi angajeze un avocat, nu l-a putut invoca.
A menţionat că sentinţa atacată nu a fost motivată, aşa cum impun prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 şi că această hotărâre nu cuprinde dispozitivul.
Recurentul a mai arătat că nu poate solicita o nouă revizuire la nivelul Comisiei Judeţene Mureş, deoarece este pensionat pentru limită de vârstă şi singura modalitate de obţinere a drepturilor este cea judecătorească, având nevoie de acordarea acestora datorită veniturilor mici şi cheltuielilor mari ale familiei.
Analizând susţinerile recurentului, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi cu reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că acestea sunt nefondate.
Deşi a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., practic, recurentul nu a indicat încălcarea vreunei forme de procedură prevăzută sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Faptul că, la termenul din 6 martie 2006, când s-a judecat cauza, nu s-a acordat cuvântul pe fond mandatarului reclamantului, respectiv soţiei acestuia, nu reprezintă o încălcare a unei forme de procedură prevăzută sub sancţiunea nulităţii şi nici a principiului contradictorialităţii, având în vedere că, după cum a recunoscut şi recurentul, soţia sa nu are studii juridice şi că, potrivit dispoziţiilor art. 68 alin. (4) C. proc. civ.: „Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu excepţia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă partea".
Pe de altă parte, din practicaua sentinţei atacate nu rezultă nici că mandatarul reclamantului ar fi solicitat amânarea judecăţii pentru imposibilitatea de prezentare sau lipsa de apărare ale acestuia.
Nu este fondată nici susţinerea potrivit căreia autoritatea pârâtă ar fi încălcat prevederile art. 118 C. proc. civ., ţinând cont de faptul că această parte şi-a formulat apărarea prin întâmpinarea şi actele depuse la dosarul pricinii, nr. 3336/2005 al Tribunalului Mureş.
Întrucât instanţa a expus motivul de fapt (împrejurarea că diagnosticul şi afecţiunile de la momentul revizuirii medicale nu permiteau încadrarea în gradul de handicap avut anterior) şi a indicat normele legale aplicabile (respectiv art. 59 din OUG nr. 102/1999 şi criteriile pentru stabilirea gradului de handicap aprobate prin Ordinul nr. 726/2002 al ministrului sănătăţii), care au determinat adoptarea soluţiei, nu se poate reţine că hotărârea pronunţată ar fi nemotivată.
Tot neîntemeiată este şi critica recurentului-reclamant privind lipsa dispozitivului sentinţei atacate.
Dispozitivul unei hotărâri cuprinde soluţia la care s-a oprit completul de judecată, concretizată în minuta redactată cu prilejul deliberării şi pronunţată în şedinţă publică.
Analizându-se hotărârea în discuţie, se constată că şi sub acest aspect au fost respectate cerinţele legale, instanţa consemnând soluţia adoptată, indicând calea de atac şi termenul de exercitare a acesteia şi menţionând că pronunţarea s-a făcut în şedinţă publică, atât în exemplarul dactilografiat al sentinţei, cât şi în minuta redactată.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, se reţine că, într-adevăr, întrucât diagnosticul şi afecţiunile prezentate de recurentul-reclamant la momentul revizuirii nu se regăsesc în criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru adulţi şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora prevăzute de Ordinul nr. 726/2002 al ministrului sănătăţii şi familiei, instanţa de fond în mod corect a respins acţiunea.
Având în vedere că, faţă de toate considerentele expuse, sentinţa pronunţată în cauză se vădeşte a fi legală şi temeinică, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., prezentul recurs se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul B.I. împotriva sentinţei civile nr. 43 din 6 martie 2006 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3732/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3734/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
