ICCJ. Decizia nr. 3868/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

Decizii ICCJ 2006 (Contencios administrativ)

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3868/2006

Dosar nr. 35887/2/2005

Şedinţa publică din 9 noiembrie 2006

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 438 din 27 februarie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanta SC T.S. SRL. prin care aceasta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa. să se anuleze Decizia nr. 197 din 8 noiembrie 2005, emisă de Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi admiterea cererii de suspendare a executării procesului-verbal nr. 15 din 8 ianuarie 2004, încheiat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ilfov.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că reclamantul nu a formulat, în faza soluţionării contestaţiei pe cale administrativă, o cerere de suspendare a executării procesului-verbal nr. 15 din 8 ianuarie 2004, emis de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ilfov, potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (2) C. proCod Fiscal şi pct. 11.3 din Instrucţiunile din 27 septembrie 2005 pentru aplicarea titlului IX din OG nr. 92/2003.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta SC T.S. SRL, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivare recurenta a susţinut că, atâta vreme cât Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Decizia nr. 69 din 16 martie 2004, a suspendat soluţionarea cauzei, până la pronunţarea unei soluţii pe latură penală, ca urmare a înaintării procesului-verbal nr. 15 din 8 ianuarie 2004 către Parchetul Naţional Anticorupţie şi întocmirii rechizitoriului în dosar nr. 343P/2003, este suspendată şi procedura fiscală curentă de executare, aşa cum este reglementată de Codul de procedură fiscală.

Din analiza soluţiei instanţei de fond, a motivelor de recurs, în raport cu probele administrate în cauză şi cu dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat şi îl va respinge pentru următoarele considerente.

În mod corect a reţinut instanţa de fond că, prin contestaţia formulată pe cale administrativă, de către recurenta-reclamantă împotriva procesului-verbal nr. 15 din 8 ianuarie 2004, nu s-a solicitat şi suspendarea executării actului administrativ fiscal atacat, astfel că organul de soluţionare a contestaţiilor nu se putea pronunţa asupra a ceea ce nu s-a cerut, aşa cum prevăd şi dispoziţiile art. 183 alin. (1) teza a III-a din OG nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, potrivit cărora „soluţionarea contestaţiei se face în limitele sesizării".

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (2) din OG nr. 92/2003, republicată, „organul de soluţionare a contestaţiei poate suspenda executarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea contestaţiei, la cererea temeinic justificată a contestatorului".

Argumentele recurentei, potrivit cărora se subînţelege că, atâta vreme cât s-a formulat contestaţie împotriva procesului-verbal nr. 15 din 8 ianuarie 2004, s-a solicitat şi desfiinţarea acestui act de control sub toate aspectele, inclusiv cu privire la executarea acestuia, invocând, totodată, şi existenţa în speţă a laturii penale, nu pot fi reţinute de Înalta Curte, întrucât dispoziţiile art. 185 alin. (1) din OG nr. 92/2003, republicată, prevăd expres că introducerea contestaţiei pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ-fiscal.

Pe de altă parte, cererea de suspendare a executării actului administrativ nu poate fi adresată direct instanţei de contencios administrativ, în cazul în care contestaţia se află în curs de soluţionare pe cale administrativă.

Pentru aceste considerente, Curtea constată că recursul este nefondat şi, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., îl va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de SC T.S. SRL Brăneşti, împotriva sentinţei nr. 438 din 27 februarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 noiembrie 2006.

← ICCJ. Decizia nr. 3864/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi...  ICCJ. Decizia nr. 3872/2006. Contencios. Anulare act... →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3868/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs