ICCJ. Decizia nr. 4365/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4365/2006
Dosar nr. 12313/1/2006
Şedinţa publică din 6 decembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 27 aprilie 2006, reclamanta P.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, să se dispună anularea hotărârii nr. 4540 din 24 februarie 2006 şi obligarea pârâtei la recunoaşterea calităţii de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat, în esenţă că pârâta a respins cererea de stabilire a calităţii de beneficiară a Legii nr. 189/2000, sub motivaţia că nu s-a refugiat pe un teritoriu unde să nu mai fie persecutată din motive etnice.
Reclamanta susţine că a făcut dovada că în luna septembrie 1940 s-a refugiat, împreună cu întreaga familie, din localitatea de domiciliu, unde s-a reîntors în luna mai 1945.
Prin sentinţa nr. 155/F din 3 iulie 2006, Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei P.E., a anulat hotărârea nr. 4540 din 24 februarie 2006, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, pe care a obligat-o să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000, pentru perioada 15 septembrie 1940 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile prevăzute de legea menţionată, începând cu data de 1 decembrie 2005.
Prin aceeaşi sentinţă s-a respins excepţia tardivităţii acţiunii invocată de pârâtă.
Pentru a se pronunţa în acest sens, instanţa de fond a reţinut că, din probele administrate în cauză, rezultă că reclamanta se încadrează în situaţia prevăzută la art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, deoarece s-a refugiat din localitatea de domiciliu împreună cu familia, datorită persecuţiilor din motive etnice.
Referitor la excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, ridicată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, instanţa a constatat o neconcordanţă între data la care se susţine că reclamanta a primit hotărârea emisă de pârâtă şi data poştei înscrisă pe dovada de comunicare, dar a apreciat dubiul cu privire la acest aspect în favoarea reclamantei şi, considerând contestaţia formulată în termen, a respins excepţia invocată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, criticând-o pentru nelegalitate.
Cu privire la respingerea de către instanţa de fond a excepţiei tardivităţii introducerii acţiunii, recurenta o consideră nejustificată, neconcordanţa reţinută cu privire la data comunicării hotărârii emise de pârâtă nefiind reală, întrucât este dovedită fără putinţă de tăgadă prin ştampila poştei aplicată pe dovada de comunicare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 137 alin. (1), art. 298 şi art. 316 C. proc. civ., se va proceda mai întâi la examinarea recursului în privinţa excepţiei invocate.
În cuprinsul întâmpinării depuse la instanţa de fond, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov a invocat excepţia tardivităţii formulării acţiunii, sub motivaţia că reclamanta nu s-a conformat dispoziţiilor art. 7 alin. (4) din OG nr. 105/1999, aşa cum a fost aprobată şi modificată prin Legea nr. 189/2000.
Textul de lege menţionat prevede că împotriva hotărârii emise de casa judeţeană de pensii se poate face contestaţie la curtea de apel, în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii.
Or, în cauză este cât se poate de clar că hotărârea Casei Judeţene de Pensii Braşov a fost comunicată reclamantei la data de 22 martie 2006, potrivit ştampilei poştei aplicată pe confirmarea de primire anexată în xerocopie la dosarul de fond, iar acţiunea a fost depusă la poştă, la data de 26 aprilie 2006, aşa cum rezultă din ştampila poştei aplicată pe plicul de la acelaşi dosar.
Referitor la neconcordanţa constatată de instanţa de fond, între data la care se susţine că s-a primit hotărârea emisă de pârâta şi data poştei, se observă că în ambele variante, în raport cu data introducerii acţiunii la Curtea de Apel Braşov - 26 aprilie 2006, termenul este depăşit.
Prin urmare, respingând excepţia de tardivitate ridicată, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală şi netemeinică, motiv pentru care recursul urmează a fi admis, a se casa sentinţa atacată şi, pe fond, a se admite excepţia tardivităţii acţiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Braşov împotriva sentinţei nr. 155/F din 3 iulie 2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite excepţia tardivităţii acţiunii şi respinge acţiunea ca tardiv formulată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 4363/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 4366/2006. Contencios. Anulare act de control... → |
---|