ICCJ. Decizia nr. 4578/2006. Contencios
Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 28 noiembrie 2005, reclamantul C.M. a solicitat, în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, recunoașterea dreptului de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluționar, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 341/2004, fără a se aduce atingere calității sale de luptător remarcat prin fapte deosebite, atestată de Certificatul de revoluționar eliberat în baza Legii nr. 42/1990, precum și de Brevetul emis prin decret de către Președintele României.
în motivarea acțiunii, reclamantul arată că a solicitat preschimbarea certificatului de revoluționar, depunând și avizul reactualizat, prevăzut de art. 5 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, dar i s-a comunicat lipsa unor documente-probe prevăzute de art. 10 alin. (2) din această lege.
Reclamantul mai învederează că la contestația formulată nu a primit o soluție favorabilă, considerându-se îndreptățit să beneficieze de preschimbarea certificatului de revoluționar. Consideră că dispariția probelor invocată de către pârât nu îi este imputabilă.
Prin sentința civilă nr. 1189 din 25 mai 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul C.M., ca inadmisibilă. Prin aceeași sentință, a fost respinsă și excepția de conexitate ridicată de pârât.
Pentru a pronunța o asemenea hotărâre, instanța de fond a reținut că obligarea pârâtului să recunoască dreptul reclamantului de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluționar în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004, fără să se aducă atingere calității de luptător remarcat prin fapte deosebite, calitate atestată de Certificatul de revoluționar eliberat în baza Legii nr. 42/1990, echivalează cu obligarea pârâtului de a preschimba certificatul de revoluționar, conform cererii formulate.
S-a apreciat că nu sunt îndeplinite cerințele art. 2 lit. o) din Legea nr. 554/2004, întrucât ceea ce pretinde reclamantul, nu reprezintă o anumită condiție în considerarea unui drept subiectiv viitor și previzibil prefigurat, ci chiar realizarea dreptului.
Totodată, Curtea de Apel București a avut în vedere prorogarea termenului prevăzut de art. 9 alin. (1) și (4) din Legea nr. 341/2004, în care pârâtul trebuie să soluționeze cererile formulate, precum și prevederile art. 9 alin. (5) din legea menționată, potrivit cărora, înainte de formularea cererii în instanță, reclamantul avea obligația să conteste refuzul primit la Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, contestația reprezentând procedura prealabilă obligatorie.
Cu privire la excepția de conexitate, instanța de fond a apreciat că nu sunt întrunite cerințele art. 164 C. proc. civ., întrucât obiectul și cauza dosarelor este identică, dar reclamanții sunt diferiți, fiecare dintre aceștia invocând o altă situație de fapt.
Instanța de fond nu s-a mai pronunțat asupra celorlalte aspecte ridicate în cadrul excepțiilor, considerând examinarea acestora ca fiind inutilă.
împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a declarat recurs, reclamantul C.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul consideră că sentința pronunțată de Curtea de Apel București este greșită, iar respingerea acțiunii, ca inadmisibilă, nu ține seama de faptul că obiectul acesteia viza vătămarea unui interes legitim, așa cum prevede art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și nu realizarea dreptului. Cererea formulată era fundamentată strict pe înștiințarea emisă de pârât care a comunicat că nu va acorda titlul solicitat, dacă nu va fi completat dosarul cu actele care lipsesc.
Totodată, recurentul mai arată că, prin admiterea excepției de inadmisibilitate, i-a fost încălcat dreptul la apărare și nu s-a respectat principiul contradictorialității.
Examinându-se sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 42/1990, abrogată, au fost instituite titlul de Erou - martir al Revoluției Române din decembrie 1989, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și titlul de Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.
Prin Legea nr. 341/2004 a fost abrogată Legea nr. 42/1990 și s-a prevăzut instituirea următoarelor titluri:
a. Erou -Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989;
b. Luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989;
1. Luptător Rănit;
2. Luptător Reținut;
3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite.
c. Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică.
La art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 se prevede că titlurile instituite se vor acorda în condițiile legii menționate, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, cu modificările și completările ulterioare, iar la alin. (6) al art. 9 din aceeași lege se stipulează că titlurile respective se atribuie, prin decret, de către Președintele României, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, cu avizul comisiei parlamentare constituite pentru controlul aplicării legii respective, potrivit principiilor și criteriilor stabilite și pe baza certificatelor doveditoare preschimbate.
Art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 prevede posibilitatea preschimbării, la cererea titularului, a certificatelor doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției din decembrie 1989. Competența preschimbării acestor certificate a fost stabilită, prin legea amintită, Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.
La art. 5 alin. (3) și (4) din Legea nr. 341/2004 se prevede că Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, după analizarea dosarelor persoanelor ce solicită preschimbarea certificatelor, cu avizul comisiei parlamentare pentru controlul aplicării prevederilor legii menționate, va elibera noul tip de certificat, care va avea un format unic, cu elemente de securizare - singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile legii. Totodată, se prevede că dosarele persoanelor care solicită preschimbarea certificatelor, trebuie să conțină documentația prevăzută de H.G. nr. 566/1996, cu modificările ulterioare, precum și avizul reactualizat al unei organizații de revoluționari legal constituite până la 31 decembrie 1992.
Legea nr. 341/2004 a prevăzut inițial, ca preschimbarea certificatelor să se facă într-un termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii. Ulterior, prin O.U.G. nr. 133/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2005, O.U.G. nr. 182/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 148/2006 și prin Legea nr. 347/2006, acest termen a fost prorogat până la data de 30 iunie 2007 inclusiv.
Cu privire la contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 prevede că acestea se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens. La art. 11 se prevede continuarea activității, sub o altă denumire, a Comisiei parlamentare pentru controlul aplicării Legii nr. 42/1990, menționându-se competențele acesteia în ceea ce privește avizarea propunerilor Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 privind preschimbarea certificatelor, precum și referitor la soluționarea contestațiilor.
în cauză, se observă că instanța de fond a reținut în mod corect că obligarea pârâtului de a recunoaște dreptul reclamantului de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluționar în conformitate cu Legea nr. 341/2004, fără să aducă atingere calității de luptător remarcat prin fapte deosebite, calitate atestată de Certificatul de revoluționar eliberat în baza Legii nr. 42/1990, echivalează cu obligarea pârâtului de a preschimba certificatul de revoluționar, conform cererii formulate, fără a i se aduce atingere calității de luptător remarcat prin fapte deosebite.
Or, se poate observa cu ușurință că preschimbarea certificatelor nu se realizează în mod automat, ci în urma unei analize efectuate de secretariatul de stat cu atribuții în acest domeniu pe baza unei documentații, a unor principii și criterii stabilite, precum și cu avizul Comisiei parlamentare pentru controlul aplicării prevederilor Legii nr. 341/2004.
De altfel, la art. 10 alin. (1) din lege se precizează că persoanele care nu se încadrează în prevederile acesteia și cele care în termen de 6 luni nu fac contestație, își pierd calitatea deținută anterior.
Rezultă că instanța de fond a reținut în mod corect că acțiunea nu întrunește cerințele prevăzute de art. 2 lit. o) din Legea nr. 554/2004, în cauză nepunându-se problema unui interes legitim privat, care ar crea posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea unui drept viitor și previzibil prefigurat, ci chiar de realizarea dreptului subiectiv, respectiv preschimbarea certificatului și acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Instanța de fond a interpretat în mod corect și dispozițiile legale prin care s-a prorogat termenul de preschimbare a certificatelor, precum și pe cele referitoare la obligativitatea formulării contestației la Comisia parlamentară instituită, ca procedură prealabilă sesizării instanței. Rezultă că pârâtul se găsește în termenul legal pentru preschimbarea certificatelor, iar înaintea introducerii acțiunii în instanță, acesta trebuia să introducă contestație la Comisia parlamentară abilitată, prin lege, să o soluționeze.
Prin urmare, instanța de fond a interpretat judicios dispozițiile legale aplicabile în cauză, pronunțând o soluție legală și temeinică, motiv pentru care recursul a fost respins, ca nefondat, potrivit prevederilor art. 312 C. proc. civ.
← ICCJ. Decizia nr. 4580/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4557/2006. Contencios → |
---|