ICCJ. Decizia nr. 4597/2006. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, reclamanta C.R. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală București și Autoritatea Națională a Vămilor, anularea Ordinului nr. 7657 din 23 noiembrie 2005, prin care s-a dispus aplicarea sancțiunii de mustrare scrisă. De asemenea, reclamanta a solicitat și radierea acestei sancțiuni din cazierul administrativ coordonat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
în motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că Ordinul nr. 7657 din 23 noiembrie 2005 este lovit de nulitate absolută, motivat de faptul că a fost emis cu încălcarea normelor imperative prevăzute de art. 35 alin. (2) din H.G. nr. 1210/2003, în sensul că acesta nu cuprinde descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, nu precizează ce fapte au fost reținute prin procesul-verbal întocmit de comisia de disciplină și în ce constă fapta ce se impută, nu se arată motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de persoana sancționată, nu sunt arătate sarcinile de serviciu, nu s-a menționat termenul în care sancțiunea poate fi contestată și nici instanța competentă.
Pe fondul cauzei, reclamanta a arătat că îndeplinește funcția de inspector vamal asistent la Biroul Vamal Suceava din cadrul Direcției Regionale Vamale Iași, iar la data de 11 iulie 2005 a efectuat controlul documentar al operațiunii de export nr. 7676, titular fiind SC A.A. SRL, ocazie cu care a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nr. 44 din 12 iulie 2005, în conformitate cu prevederile art. 386 lit. j) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin H.G. nr. 1114/2001, dată fiind nerespectarea termenului stabilit pentru data de 30 iunie 2005 din cadrul declarației vamale de import.
Reclamanta mai arată că din momentul validării informatice a declarației vamale și până la solicitarea rectificării, nu mai are vreo atribuție cu privire la modul de derulare și încheiere a exportului, așa cum rezultă și din Raportul nr. 8575 din 22 iulie 2005, întocmit de Biroul Vamal Suceava, astfel încât consideră că nu a săvârșit vreo faptă de natură să atragă răspunderea sa disciplinară.
Se mai precizează că, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din H.G. nr. 1210/2003, sesizarea comisiei de disciplină se face de conducătorul compartimentului în care își desfășoară activitatea funcționarul public a cărui faptă este sesizată în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință, or, în cazul de față conducătorul Biroului Vamal Suceava a luat cunoștință de faptă la 12 iulie 2005, sesizarea fiind făcută la 15 noiembrie 2005.
Pârâtele au formulat întâmpinare în cauză, Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală a Finanțelor Suceava, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, dat fiind faptul că actul administrativ a fost emis de Autoritatea Națională a Vămilor, iar potrivit art. 4 alin. (1) pct. 24 din H.G. nr. 165/2005, aplicarea legislației în ce privește raporturile de serviciu și de muncă, revin tot aceleiași autorități.
Pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința nr. 47 din 8 martie 2006 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, instanța a respins excepția invocată de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală și a admis acțiunea formulată de reclamanta C.R., dispunând anularea Ordinului nr. 7657 din 23 noiembrie 2005, emis de vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală și radierea sancțiunii "mustrare scrisă" din cazierul administrativ.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, pe de o parte, că din petitul Ordinului nr. 7657 din 23 noiembrie 2005, rezultă că dispoziția în speță a fost luată de vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, astfel încât pârâta are calitate procesuală în cauză, iar că din conținutul ordinului atacat rezultă că acesta nu cuprinde elementele cerute de art. 35 alin. (2) din H.G. nr. 1210/2003, sub sancțiunea nulității, astfel încât actul în speță este nul.
împotriva acestei soluții a formulat recurs, Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Suceava, care a invocat prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041C. proc. civ. și a susținut că instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei calității sale procesuale pasive, din moment ce actul atacat a fost emis de șeful Autorității Naționale a Vămilor, iar nu de șeful Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
împotriva aceleiași soluții a formulat recurs și Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Iași, care a invocat prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 din C. proc. civ., susținând, în esență, că instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, iar pe fondul cauzei, instanța de fond nu a reținut că din Raportul nr. 8575 din 22 iulie 2005, întocmit de Biroul Vamal Suceava, rezultă aspecte care constituie suficiente indicii că reclamanta a încălcat sarcinile de serviciu stabilite prin fișa postului.
Recursurile sunt nefondate.
în ceea ce privește primul motiv de recurs invocat de ambele recurente, rezultă că instanța de fond a reținut în mod corect că actul administrativ atacat, Ordinul nr. 7657 din 23 noiembrie 2005 a fost semnat de secretarul de stat în dubla sa calitate, de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și de conducător al Autorității Naționale a Vămilor, ceea ce atrage calitatea procesuală a autorității, astfel că acest motiv este neîntemeiat.
Cel de-al doilea recurs este nefondat, și pentru motivele care vor fi arătate în continuare.
Instanța de fond a motivat că actul administrativ atacat nu îndeplinea condițiile legale, fiind lovit de nulitate absolută.
într-adevăr, potrivit prevederilor art. 45 alin. (2) din H.G. nr. 1210/2003 privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină și a comisiilor paritare din cadrul autorităților și instituțiilor publice, în actul administrativ de sancționare a funcționarului public trebuie să conțină, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni:
- descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
- precizarea prevederilor din procesul-verbal al comisiei de disciplină;
- motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de funcționarul public în timpul cercetării disciplinare prealabile;
- temeiul legal în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;
- termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată;
- instanța competentă la care actul administrativ prin care s-a dispus sancțiunea disciplinară, poate fi contestat.
Deci, potrivit acestor prevederi legale era necesar ca ordinul de sancționare să cuprindă în conținutul său mențiunile arătate mai sus, lipsa unuia/unora dintre acestea atrăgând nulitatea absolută a actului administrativ emis de conducătorul autorității/instituției publice.
Or, așa cum în mod judicios a reținut instanța de fond, Ordinul nr. 7657 din 23 noiembrie 2005 nu conține mențiunile privind descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de reclamantă și nici termenul în care sancțiunea disciplinară aplicată poate fi contestată, ceea ce atrage nulitate absolută a actului administrativ de sancționare.
Constatând că actul administrativ este lovit de nulitate absolută, nu mai era necesar ca instanța de fond să analizeze temeinicia/netemeinicia sancțiunii aplicate, astfel că examinarea criticilor formulate în recurs cu privire la fondul cauzei este de prisos.
în concluzie, având în vedere că soluția instanței de fond este legală și temeinică, cele două recursuri au fost respinse ca nefondate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4633/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4614/2006. Contencios → |
|---|
