ICCJ. Decizia nr. 774/2006. Contencios. Anulare ordonanţă emisă de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 774/2006
Dosar nr. 3043/2005
nr. 12552/1/2005
Şedinţa publică din 8 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 29 octombrie 2004, reclamanta SC S.T. SA a solicitat anularea deciziei nr. 3693 din 29 septembrie 2004 şi a Ordonanţei nr. 398 din 2 august 2004, emise de C.N.V.M.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin actele întocmite de pârâtă, a fost sancţionată nelegal cu amendă în cuantum de 1% din capitalul social vărsat, reţinându-se că, în calitatea sa de acţionar majoritar la SC P.M. SA, nu a respectat obligaţia prevăzută de art. 138 din OUG nr. 28/2002, de a iniţia şi de a finaliza o ofertă publică de preluare pentru restul de acţiuni emise de această societate în termen de 12 luni, ulterior datei de 1 decembrie 2002.
Reclamanta a susţinut că tranzacţia de preluare a pachetului de acţiuni deţinut de F.P.S. la SC P.M. SA, este exceptată de la aplicarea OUG nr. 28/2002, conform art. 471 din Legea nr. 137/2002, întrucât contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat la 6 aprilie 1998, când societatea a fost supusă procesului de privatizare.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa civilă nr. 549 din 28 martie 2005, prin care a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că SC P.M. SA este o societate deschisă conform Instrucţiunilor C.N.V.M. nr. 9/1996 şi din acest motiv, reclamantei îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 138 din OUG nr. 28/2002, referitoare la obligaţia iniţierii şi finalizării unei oferte publice de preluare, în vederea închiderii unei societăţi deţinute public, în condiţiile în care acţionarul majoritar deţine peste 90% din capitalul social al emitentului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta, solicitând casarea hotărârii în baza art. 304 pct. 1 şi 9 C. proc. civ., în sensul admiterii acţiunii în anulare.
Recurenta a susţinut că instanţa de fond nu a interpretat sistematic prevederile OUG nr. 28/2002, deoarece nu a avut în vedere că, potrivit art. 134-135 din acest act normativ, persoanele care au dobândit poziţia majoritară absolută, ca urmare a unei tranzacţii exceptate, cum este cumpărarea de acţiuni în cadrul procesului de privatizare, nu sunt obligate să deruleze o ofertă publică de cumpărare pentru respectivele valori mobiliare.
Recurenta a criticat şi calificarea dată SC P.M. SA, drept societate deschisă sau deţinută public, motivând că acest statut nu a fost dobândit prin derularea programului de privatizare în masă, aşa după cum rezultă din prevederile art. 21 din Legea nr. 55/1995.
În ultimul motiv de recurs, s-a arătat că judecătorul cauzei s-a pronunţat în alte două litigii, având aceleaşi părţi şi aceeaşi cauză, ceea ce nu conferă prezumţia de echitate în soluţionarea pricinii şi din acest motiv, instanţa avea obligaţia de a se abţine să judece prezenta acţiune.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport şi cu dispoziţiile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a interpretat corect prevederile OUG nr. 28/2002, în raport cu circumstanţele concrete ale cauzei, astfel încât este neîntemeiat motivul de recurs invocat în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Nerespectarea de către recurentă a obligaţiei prevăzută de art. 138 din OUG nr. 28/2002, modificată şi aprobată prin Legea nr. 525/2002, a fost corect constatată de instanţa de fond, care a menţinut actele administrative de sancţionare întocmite de intimată.
Potrivit acestei dispoziţii legale, recurenta avea obligaţia de a iniţia şi de a finaliza o ofertă publică de preluare pentru restul de acţiuni emise de SC P.M. SA, în termen de 12 luni, ulterior datei de 1 decembrie 2002.
Neîndeplinirea acestei obligaţii a fost constatată într-o primă ordonanţă, la data de 30 ianuarie 2004, de către intimată, care a sancţionat recurenta, cu avertisment şi a acordat un termen suplimentar până la 15 februarie 2004.
Recurenta nu a contestat această primă sancţiune, aplicată pentru nerespectarea prevederilor art. 138 din OUG nr. 28/2002 şi susţinerile din prezenta cauză privind exceptarea sa de la obligaţia efectuării ofertei publice de preluare în termenul indicat, sunt neîntemeiate.
Instanţa de fond a dat o interpretare corectă acestei prevederi legale, care a reglementat retragerea obligatorie de pe pieţele reglementate, ca obligaţie a oricărui acţionar majoritar sau grup de persoane care deţine peste 90% din drepturile de vot asupra unei societăţi emitente.
Incidenţa acestei prevederi legale a fost judicios stabilită şi faţă de împrejurarea că SC P.M. SA Mamaia este o societate deţinută public.
Astfel, se reţine că societatea s-a constituit prin preluarea unei părţi din capitalul social al SC M. SA, având ca acţionari F.P.S. şi S.I.F. T. SA, a înscris în art. 1 din actul adiţional la actele sale constitutive, că este o societate deschisă, conform Instrucţiunilor C.N.V.M. nr. 9/1996 şi de la data înregistrării în baza de date a depus la C.N.V.M., raportări periodice în conformitate cu Regulamentul C.N.V.M. nr. 2/1996 privind informarea periodică şi continuă realizată de emitenţii de valori mobiliare.
De asemenea, societatea emitentă a solicitat eliberarea de certificate de înregistrare a valorilor mobiliare de la C.N.V.M., în urma majorărilor de capital social, acţiunile societăţii au fost introduse la tranzacţionare pe piaţa Rasdaq, începând cu data de 23 iulie 1997, iar cu adresa înregistrată la C.N.V.M., sub nr. 22936 din 29 octombrie 2002, a fost depus, spre avizare, anunţul preliminar privind intenţia societăţii recurente de a iniţia o ofertă publică de preluare a SC P.M. SA, în conformitate cu prevederile art. 138 din OUG nr. 28/2002.
Cu adresa nr. 22544 din 7 decembrie 2002, C.N.V.M. a comunicat că nu este necesară avizarea anunţului preliminar, întrucât oferta publică de preluare a SC P.M. SA intră sub incidenţa art. 138 din OUG nr. 28/2002, iar recurenta nu a contestat calificarea societăţii emitente, ca societate deschisă şi nici sfera de aplicare a reglementării invocate de intimată.
De altfel, actul normativ sus-menţionat a prevăzut expres în art. 4 alin. (2), că sunt supuse dispoziţiilor sale, şi societăţile comerciale care au dobândit statutul de societăţi deţinute public ca urmare a privatizării prin Programul de privatizare în masă, ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa Rasdaq sau B.V.B.
Motivul de casare invocat în baza art. 304 pct. 1 C. proc. civ., este, de asemenea, nefondat, întrucât recurenta nu a depus înscrisuri doveditoare pentru susţinerile sale, iar în cazul existenţei unei incompatibilităţi, avea posibilitatea să formuleze cerere de recuzare, cu atât mai mult, cu cât a fost prezentă la termenele acordate de instanţa de fond şi la judecarea pe fond a cauzei.
În consecinţă, nefiind motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC S.T.SA Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 549 din 28 martie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 768/2006. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 782/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
