ICCJ. Decizia nr. 851/2006. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 851/2006
Dosar nr. 4136/2005
nr. 30698/1/2005
Şedinţa publică din 14 martie 2006
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 5704 din 29 noiembrie 2005, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost admis recursul declarat de Autoritatea Naţională a Vămilor, prin Direcţia Regională Vamală Arad, împotriva sentinţei civile nr. 213 din 21 iunie 2005, a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a modificat sentinţa şi s-a respins acţiunea formulată de reclamantul F.L., ca neîntemeiată. Totodată, s-a dispus darea în debit a recurentei, cu suma de 20.000 lei vechi taxă de timbru.
Instanţa a reţinut că Ordinul nr. 70/2005, emis de Autoritatea Naţională a Vămilor, este conform dispoziţiilor art. 6 din OUG nr. 92/2004.
La data de 15 decembrie 2005, Autoritatea Naţională a Vămilor a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 5704 din 29 noiembrie 2005, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, invocând dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., în sensul că darea în debit a autorităţii, cu sumele reprezentând taxa de timbru şi timbru judiciar, reprezintă o greşeală materială.
În motivarea cererii s-a arătat că Autoritatea Naţională a Vămilor, conform art. 1 din HG nr. 165/2005, funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice; că potrivit dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997, modificată prin Legea nr. 26/1999, sunt scutite de taxa judiciară de timbru, cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora; că petenta nu a fost citată cu menţiunea de a timbra recursul.
Verificând cauza, Curtea constată că nu sunt întrunite cerinţele art. 318 teza I C. proc. civ., întrucât darea în debit a contestatoarei cu taxa de timbru datorată, nu s-a dispus ca urmare a unei greşeli materiale. Măsura luată de instanţa de recurs este legală, întrucât Autoritatea Naţională a Vămilor, este subiect de drept de sine stătător, cu capacitate procesuală distinctă faţă de cea a Ministerului Finanţelor Publice şi stă în justiţie în nume propriu, astfel încât datorează taxă de timbru şi timbru judiciar.
Nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 2 şi 197 C. proCod Fiscal, care se referă la alte situaţii diferite de cauza supusă dezbaterii. De altfel, în acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din data de 19 decembrie 2005, pronunţată în dosarul nr. 2721/2005, a dispus respingerea cererii Autorităţii Naţionale a Vămilor privind înlăturarea unor dispoziţii potrivnice din cuprinsul deciziei nr. 5704/2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cerere formulată în baza art. 2811 C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, contestaţia în anulare va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de Autoritatea Naţională a Vămilor împotriva deciziei nr. 5704 din 29 noiembrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca neîntemeiată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 850/2006. Contencios. Contestaţie în... | ICCJ. Decizia nr. 858/2006. Contencios. Anulare parţială a... → |
|---|
