ICCJ. Decizia nr. 1099/2007. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1099/2007
Dosar nr. 4002/33/2006
Şedinţa publică din 21 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 28 iulie 2006, reclamantul I.G. a chemat în judecată Prefectura Judeţului Maramureş, Comisia judeţeană Maramureş pentru aplicarea Legii fondului funciar, precum şi Statul Român prin Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor, solicitând iniţial obligarea pârâtelor la soluţionarea cererii sale privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,75 ha teren agricol.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că întrucât nu s-a făcut dovada transmiterii dosarului pentru acordarea despăgubirilor la autoritatea competentă potrivit Legii nr. 247/2005, cererea adresată Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor este prematur introdusă.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul I.G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantul a susţinut că în mod eronat, Comisia judeţeană Maramureş de stabilire a dreptului de proprietate i-a respins contestaţia prin care solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, deşi s-a făcut dovada cumpărării suprafeţei de 0,75 ha.
Reclamantul a precizat în recurs că de fapt, contestă Hotărârea nr. 682/C/2006 a Comisiei judeţene de fond funciar Maramureş.
Examinând cauza în raport de actele dosarului şi de precizarea acţiunii şi având în vedere prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va admite recursul şi va casa sentinţa cu trimiterea cauzei la instanţa competentă.
Astfel, din conţinutul cererii şi din precizările aduse de reclamant în recurs, rezultă că acesta a formulat de fapt plângere în condiţiile prevăzute de art. 51, 53 şi 65 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi nu o acţiune în baza Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
În consecinţă, faţă de obiectul şi cauza juridică a acţiunii Curtea constată că sunt incidente normele de competenţă materială cuprinse în Legea nr. 18/1991, republicată ca lege specială.
Potrivit art. 53 alin. (1) şi art. 54 din actul normativ susmenţionat, împotriva oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului, se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre competentă soluţionare la Judecătoria Vişeul de Sus, judeţul Maramureş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de I.G., împotriva sentinţei civile nr. 426 din 19 octombrie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Judecătoria Vişeul de Sus, judeţul Maramureş.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1088/2007. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 1107/2007. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
