ICCJ. Decizia nr. 1113/2007. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1113/2007
Dosar nr. 13982/1/2006
Şedinţa publică din 21 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 5777/ CSM din 17 aprilie 2006, petentul C.C.Ş. a solicitat constatarea faptului că are gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât având o vechime de peste 6 ani în magistratură la 12 iulie 2004 şi îndeplinind şi celelalte condiţii prevăzute de OUG nr. 43/2002, a fost numit cu respectarea procedurii legale, prin O.M.J. nr. 1856/ C din 12 iulie 2004, în funcţia de procuror la P.N.A., anterior desfăşurându-şi activitatea în cadrul P.M.B. de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 585 din 14 septembrie 2006 a respins cererea formulată de petentul C.C.Ş., procuror militar la D.N.A., nivel central, care a solicitat să i se recunoască gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, potrivit art. 6 şi art. 8 alin. (2) din OUG nr. 43/2002, P.N.A. se încadra cu procurori numiţi pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii încadrării în funcţie, cu acordul lor, de M.J., la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, pe baza recomandării Procurorului General al P.N.A., după încetarea încadrării la P.N.A., procurorul având dreptul să revină la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie potrivit art. 8 alin. (3) din OUG nr. 43/2002. S-a reţinut de asemenea că, în prezent legiuitorul a stipulat în art. 87 alin. (2)-(6) din Legea nr. 304/2004, republicată, ca procedură specială pentru numirea procurorilor la D.N.A., o nouă condiţie – admiterea la un interviu organizat de o comisie constituită în scopul verificării pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderi, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice. Concluzionând, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea procurorului C.C.Ş. întrucât acesta nu a funcţionat, nu a fost promovat şi nici nu a participat la un concurs de promovare pe loc sau efectivă, în funcţii de execuţie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.C.Ş., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând modificarea hotărârii şi constatarea faptului că, are gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În motivarea recursului s-a arătat că, principalul motiv de nelegalitate al hotărârii constă în nerespectarea principiilor drepturilor câştigate şi al aplicării legii în timp, recurentul susţinând că, a fost promovat legal în funcţia de procuror la P.N.A., funcţie care a devenit cu exercitare nelimitată în timp, ca urmare a abrogării art. 8 alin. (2) din OUG nr. 43/2002, precum şi ca efect al Legilor nr. 303/2004 şi 304/2004, fără a se face distincţie între cei numiţi înainte sau după intrarea în vigoare a prevederilor legale. Recurentul a susţinut de asemenea că, prin hotărârea atacată a fost încălcat şi principiul stabilităţii în funcţie a procurorilor, invocarea dispoziţiilor legale actuale neputând determina aplicarea retroactivă a legii.
Sesizată în procedura judiciară specială prevăzută de art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 republicată şi examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041 C. proc. civ., Curtea va admite prezentul recurs, pentru următoarele considerente:
Recurentul a funcţionat în cadrul structurii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la D.N.A. înfiinţată potrivit art. 1 alin. (1) din OUG nr. 43/2002, fiind promovat în cadrul unei structuri a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin O.M.J. nr. 1856/C/2004.
La data de 12 iulie 2004 când s-a emis ordinul de numire al recurentului în funcţia de procuror militar la P.N.A., nivel central, Legea nr. 92/1992 şi OUG nr. 43/2002 nu condiţionau această numire de promovarea unui examen, modificarea ulterioară a legii, în sensul modificării vechimii necesare promovării sau necesităţii susţinerii unui interviu neputându-se aplica retroactiv.
Prin urmare, întrucât recurentul C.C.Ş. a fost numit procuror militar la P.N.A./ D.N.A. cu respectarea prevederilor legale, a îndeplinit acte ce intrau în competenţa P.N.A./ D.N.A., a beneficiat de statutul şi remuneraţia acordată procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în prezent D.N.A. fiind o structură din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmează a se admite recursul.
Se va anula hotărârea atacată în ceea ce-l priveşte de C.C.Ş. şi se va admite cererea reclamantului, de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.C.Ş. împotriva Hotărârii nr. 585 din 14 septembrie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Anulează Hotărârea nr. 585 din 14 septembrie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce-l priveşte pe C.C.Ş.
Admite cererea reclamantului de recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1107/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 1124/2007. Contencios. Anulare acte... → |
|---|
