ICCJ. Decizia nr. 1722/2007. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1722/2007
Dosar nr. 869/64/2006
Şedinţa publică din 2 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, reclamantul B.N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele C.N.A.S.B. şi C.A.S. a Judeţului Braşov, anularea parţială a actelor de impunere emise de pârâta C.A.S. a Judeţului Braşov pentru fiecare din anii 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, în ceea ce priveşte suma calculată ca şi cotă de contribuţie a reclamantului la asigurările de sănătate pe deducerile personale ale acestuia pentru fiecare din aceşti ani, obligarea în solidar a pârâtelor la restituirea acestor sume, obligarea pârâtelor la efectuarea regularizării dobânzilor şi penalităţilor la întreaga cotă de contribuţie a reclamantului pentru fiecare din anii 2000-2005 inclusiv, potrivit art. 116 alin. (4) lit. c) şi art. 121 alin. (2) din OG nr. 92/2003 republicată şi potrivit reglementărilor similare anterioare acestui act normativ, precum şi obligarea în solidar a pârâtelor la restituirea sumelor de 114, 29 lei dobândă şi 27,96 RON penalităţi.
De asemenea, reclamantul a invocat excepţia de nelegalitate a art. 7 lit. a) din Normele aprobate prin Ordinul nr. 221/2005, iar prin precizarea la acţiune reclamantul a invocat excepţia de nelegalitate a Ordinului nr. 74/2000 emis de C.N.A.S.B.
În motivare reclamantul a arătat că în mod greşit pârâtele au considerat că baza de impunere pentru contribuţia la asigurările de sănătate ar cuprinde şi deducerile la asigurările personale.
Prin încheierea din 13 noiembrie 2006 instanţa a luat act de renunţarea reclamantului la judecarea excepţiei de nelegalitate a Ordinului nr. 221/2005 şi a dispus disjungerea excepţiei de nelegalitate a Ordinului nr. 74/2000, de celelalte capete de cerere.
Prin sentinţa nr. 232/F/CA din 21 decembrie 2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţa a respins excepţia de nelegalitate a Ordinului nr. 74/2000 emis de C.N.A.S.B., excepţie invocată de reclamantul B.N.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut, în esenţă, că ordinul în speţă a fost emis cu respectarea prevederilor legale, astfel cum rezultă din documentaţia care a fost întocmită anterior adoptării, iar că la stabilirea cotei de contribuţie a persoanelor care datorează venituri din activităţi liberale au fost avute în vedere prevederile OG nr. 73/1999, precum şi cele ale Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul B.N. criticând-o ca nelegală, întrucât prima instanţă a interpretat greşit probele administrate şi actele depuse.
Recursul este nefondat şi va fi respins.
Analizând actele şi lucrările dosarului Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Recurentul a invocat la instanţa de fond excepţia de nelegalitate prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004, privitoare la Ordinul nr. 74/2000. În speţă recurentul are profesia de avocat, astfel că îi sunt aplicabile prevederile capitolului B – Contribuţia asiguraţilor din normele privind modul de încasare a contribuţiei la asigurările sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul nr. 74/2000. Având o profesie liberală, sunt considerate venituri impozabile, veniturile realizate din activităţi independente, conform OG nr. 73/1999, prin aplicarea cotei 7 % asupra veniturilor materiale din activităţi independente.
Vis-à-vis de aceste considerente, în mod corect, prima instanţă a constatat că aceste dispoziţii sunt în concordanţă cu OG nr. 73/1999, ordinul în litigiu fiind emis în condiţiile legii. De asemenea Curtea de Apel a constatat şi faptul că la stabilirea cotei de contribuţie au fost avute în vedere pe lângă dispoziţiile OG nr. 73/1999 şi cele ale Legii nr. 571/2003, respectiv ale codului fiscal.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că sentinţa atacată este legală şi temeinică, motiv pentru care se va respinge ca nefondat recursul declarat de B.N.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.N., împotriva sentinţei nr. 232/F/CA din 21 decembrie 2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 martie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1716/2007. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 1726/2007. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
