ICCJ. Decizia nr. 1827/2007. Contencios. Alte cereri. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1827/2007
Dosar nr. 15189/1/2006
Şedinţa publică din 28 martie 2007
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 649 din 12 octombrie 2006 Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială de contencios administrativ, a admis recursul declarat de pârâta A.J.O.F.M.C.S. împotriva sentinţei civile nr. 2093/C/2006 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin şi a modificat sentinţa atacată în sensul că a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M.Ş.S. în contradictoriu cu A.J.O.F.M.C.S. ca neîntemeiată.
Instanţa de control judiciar a reţinut ca fiind fondat recursul declarat de A.J.O.F.M.C.S., dat fiind că în situaţia intimatului M.Ş.S., consilier juridic cu statut de funcţionar public, nu se poate face aplicabilitatea art. 60 alin. (2) din Statutul Profesiei de Consilier juridic, articol în care se prevede ca în afara remuneraţiei de bază stabilită conform alin. (1) al art. 60, în funcţie de anumite criterii care includ specificul muncii şi importanţa socială a serviciilor profesionale, consilierul juridic poate iniţia negocierea unor prestaţii suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, în temeiul art. 25 şi art. 26 din Legea nr. 53/2004 C. muncii.
Împotriva acestei decizii a formulat cererea de revizuire intimatul M.Ş.S., cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., socotind că aceasta este potrivnică sentinţei civile nr. 2093/C/2006 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin prin care s-a admis acţiunea formulată de reclamant şi a fost obligată pârâta să emită decizie prin care să opereze modificările privind încadrarea şi stabilirea drepturilor ce revin reclamantului şi anume să acorde sporul de mobilitate de 20% şi de confidenţialitate de 15%, începând cu data înscrierii reclamantului în Colegiul consilierilor juridici.
Pe calea revizuirii, intimatul solicită astfel schimbarea în tot a deciziei supuse revizuirii în sensul respingerii recursului intimatei A.J.O.F.M.C.S., şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei civile nr. 2093/C/2006 a Tribunalului Caraş-Severin.
Cererea de revizuire astfel cum a fost formulată este nefondată şi va fi respinsă pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în Instanţa de Apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o Instanţă de Recurs atunci când evocă fondul, se poate cere şi atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de Instanţe de aceleaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Se constată că textul de lege se referă la hotărâri definitive potrivnice, or revizuientul este într-o gravă eroare, considerând că Decizia pronunţată de Curtea de Apel în calea de atac a recursului este contradictorie faţă de sentinţa pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin şi care a făcut obiectul recursului.
Prin Decizia nr. 649 din 12 octombrie 2006 a Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială de contencios administrativ, analizând recursul declarat de A.J.O.F.M.C.S. împotriva sentinţei civile nr. 2093/ C din 20 iulie 2006 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin şi constatând că acesta este fondat, l-a admis şi a modificat sentinţa atacată respingând acţiunea în contencios administrativ formulate de reclamant, ca neîntemeiată.
Aşadar, Decizia a cărei revizuire se cere nu poate fi considerată potrivnică faţă de însăşi sentinţa civilă, ce a făcut obiectul recursului, sentinţă ce a fost modificată în calea de atac.
Din chiar cuprinsul cererii de revizuire, se înţelege că revizuientul nu urmăreşte altceva decât schimbarea în tot a deciziei supuse revizuirii şi respingerea recursului intimatei cu menţinerea soluţiei pronunţate de prima Instanţă şi care a făcut obiectul cererii de recurs.
Or, art. 327 C. proc. civ. prevede că în cazul hotărârilor definitive potrivnice dacă Instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va anula cea din urmă hotărâre.
Constatând deci că în speţă nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire prevăzută de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., urmează ca cererea de revizuire formulată de intimatul M.Ş.S. să fie respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de M.Ş.S. împotriva Deciziei nr. 649 din 12 octombrie 2006 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială de contencios administrativ, ca nefondată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 martie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1826/2007. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1840/2007. Contencios. Anulare act... → |
|---|
