ICCJ. Decizia nr. 2010/2007. Contencios. Litigii Curtea de Conturi (Legea Nr.94/1992). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2010/2007
Dosar nr. 748/1/2006
Şedinţa publică din 17 aprilie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată că:
Prin Decizia nr. 1077 din 18 noiembrie 2005, Curtea de Conturi, în compunerea prevăzută de art. 56 din Legea nr. 94/1992 modificată şi completată, a aplicat preşedintelui C.J.C., C.D.N. o penalizare de 500.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 1 iunie 2005 şi până la data îndeplinirii obligaţiei de comunicare a actelor solicitate prin adresa din 27 mai 2005 a D.C.F.U. a C.C.C.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Conturi a reţinut că preşedintele C.J.C. a săvârşit abaterea civilă prevăzută de art. 127 lit. a) din Legea nr. 94/1992, penalizată potrivit art. 128 din lege cu 500.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs C.D.N. solicitând modificarea deciziei în sensul înlăturării sancţiunii.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte va admite recursul pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În conformitate cu art. 1 din OUG nr. 117/2003 privind preluarea activităţii jurisdicţionale şi a personalului Instanţelor Curţii de Conturi de către Instanţele judecătoreşti, „până la constituirea Instanţelor judecătoreşti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de Instanţele judecătoreşti ordinare".
Or, prevederile legale menţionate se referă inclusiv la activitatea jurisdicţională a completului prevăzut de art. 56 din Legea nr. 94/1992, republicată, aşa cum rezultă din art. 2 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 117/2003, introdus prin Legea nr. 49/2004 de aprobare a acestei ordonanţe de urgenţă.
În concluzie, Decizia adoptată de Curtea de Conturi în condiţiile art. 56 din Legea nr. 94/1992, republicată, este nelegală, întrucât această autoritate administrativă nu mai avea competenţă jurisdicţională.
Cum procesul - verbal de constatare a abaterii a fost întocmit de o autoritate publică de nivel local, se constată că soluţionarea cauzei este de competenţa Tribunalului Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal, potrivit art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004.
Faţă de cele ce preced, recursul va fi admis, Decizia atacată va fi casată şi cauza va fi trimisă la Tribunalul Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal, spre competentă soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.N.D. împotriva Deciziei nr. 1077 din 18 noiembrie 2005 a Curţii de Conturi.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 aprilie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 2003/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2012/2007. Contencios → |
---|