ICCJ. Decizia nr. 2044/2007. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2044/2007
Dosar nr. 3132/2006
Şedinţa publică din 18 aprilie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 17 martie 2006, reclamantul L.V. a chemat în judecată A.N.V., solicitând anularea raportului de evaluare profesională pentru perioada 1 decembrie 2004 – 1 decembrie 2005, având calificativul bun şi menţinerea calificativului iniţial acordat foarte bine.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în perioada 1 decembrie 2004 – 7 februarie 2005 a îndeplinit funcţie de conducere, iar ulterior, până la 2 noiembrie 2005 aceea de consilier juridic în cadrul D.R.V.B. Reclamantul a precizat că evaluarea performanţelor profesionale nu a fost efectuată de persoana competentă, a avut în vedere criteriile de performanţă specifice doar funcţiei de execuţie, obiectivele stabilite nu s-au referit la întreaga perioadă lucrată, iar aprecierea realizării sarcinilor de serviciu nu este conformă realităţii şi atribuţiilor din fişa postului.
Prin sentinţa civilă nr. 2871 din 13 noiembrie 2006 Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Instanţa a reţinut că nu a rezultat din probe că reclamantul a avut o funcţie publică de conducere, care să fi determinat modificarea raporturilor de serviciu.
Astfel fiind, în raport de prevederile art. 4 alin. (2) lit. a) din anexa 3 la HG nr. 1209/2003, evaluarea performanţelor profesionale ale reclamantului a fost în mod legal efectuată de funcţionarul public cu funcţie de conducere care coordonează compartimentul în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea.
Instanţa a constatat că şi celelalte susţineri sunt neîntemeiate, la dosar fiind depus un singur raport de evaluare, cu calificativul bun, înscris semnat şi de reclamant, obiectivele inserate corespunzând atribuţiilor prevăzute în fişa postului.
Referitor la notarea propriu - zisă s-a reţinut că Instanţa nu poate schimba calificativul acordat de evaluator, neavând o asemenea competenţă, potrivit art. 4 alin. (1) şi alin. (2) din anexa 3 la HG nr. 1209/2003.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul L.V., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, şi invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 4,5,7 şi 9 şi art.3041 C. proc. civ.
Astfel, reclamantul a învederat că Instanţa nu a avut rol activ, nesolicitând pârâtei prezentarea tuturor înscrisurilor necesare, iar considerentele hotărârii, care nu este semnată, sunt contradictorii şi ilogice.
Reclamantul a mai arătat că, faţă de cele două funcţii publice deţinute în anul 2005, era necesar ca pârâta să întocmească două rapoarte de evaluare profesională distincte. De asemenea, perioada evaluată excede celei reale, iar la stabilirea calificativului s-au produs încălcări ale normelor în vigoare.
Reclamantul a invocat şi netemeinicia calificativului bun, în condiţiile în care şi-a îndeplinit în cele mai bune condiţii sarcinile de serviciu încredinţate şi iniţial, activitatea sa fusese notată ca foarte bună, calificativ modificat fără vreo explicaţie.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Astfel, este neîntemeiată critica privind lipsa de rol activ a Instanţei şi a semnăturilor hotărârii. Atât sentinţa, cât şi încheierile premergătoare poartă semnătura judecătorului şi a grefierului, iar pe parcursul judecăţii s-au solicitat actele ce au stat la baza emiterii raportului de evaluare contestat, în care sens s-a depus fişa postului ocupat de reclamant.
Curtea constată că Instanţa a reţinut în mod corect legalitatea actului administrativ, întocmit cu respectarea prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale HG nr. 1209/2003 de aprobare a metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici.
În acest sens, s-a avut în vedere împrejurarea că reclamantul a ocupat temporar funcţia de director, doar la începutul perioadei evaluate, 1 decembrie 2004 – 7 februarie 2005 după care a exercitat funcţia publică de bază de consilier juridic asistent, motiv pentru care în mod justificat, evaluarea anuală în ansamblu a fost efectuată de persoana cu funcţie de conducere din compartimenul serviciului juridic din cadrul D.R.V.B.
Astfel cum a reţinut Instanţa de Fond, nu s-a făcut dovada existenţei unui alt raport de evaluare, conţinând un alt calificativ, cel depus la dosar prevăzând obiectivele analizate în concordanţă cu atribuţiile prevăzute în fişa postului şi din acest punct de vedere fiind respectate dispoziţiile anexei nr. 3 din HG nr. 1209/2003.
Cât priveşte valoarea notelor acordate, evaluarea propriu - zisă a performanţelor profesionale ale funcţionarului public este de competenţa exclusivă a funcţionarului public de conducere ierarhic superior, în care sens s-a reţinut justificat în sentinţă că Instanţa nu se poate substitui persoanei abilitate în baza art. 4 din anexa 3 a HG nr. 1209/2003.
Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea a respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de L.V. împotriva sentinţei civile nr. nr. 2871 din 13 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 aprilie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 2043/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2329/2007. Contencios. Anulare acte... → |
---|