ICCJ. Decizia nr. 2055/2007. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2055/2007
Dosar nr. 10286/2/2006
Şedinţa publică din 18 aprilie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 23 noiembrie 2006, reclamanta N.N. a chemat în judecată pe A.S., din cadrul Administraţiei Prezidenţiale solicitând obligarea pârâtei să-i răspundă la petiţiile pe care i le-a adresat la 21 august 2006 şi respectiv 18 octombrie 2006 prin care îi solicita o audienţă în urma căreia plângerea sa să poată fi analizată de Preşedintele României.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa civilă nr. 3506 din 11 decembrie 2006 prin care a respins acţiunea ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această hotărâre Instanţa a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Astfel, nu s-a făcut dovada refuzului nejustificat al pârâtei de soluţionare a cererii, astfel cum este reglementat de art. 2 alin. (1) lit. h) din lege, faţă de împrejurarea că reclamantei i s-a comunicat răspunsul din 18 octombrie 2006.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta N.N., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanta a arătat că solicită doar facilitarea unei audienţe la consilierul prezidenţial al Preşedintelui României – A.S., pentru a-i putea relata despre împrejurările în care a fost reţinută ilegal în S.U.A.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, Curtea reţine că în mod justificat s-a dispus respingerea acţiunii ca inadmisibilă, pe considerentul neîntrunirii condiţiilor prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Potrivit acestui text de lege, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa Instanţei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Or, în cauză, reclamanta nu a chemat în judecată o autoritate pentru satisfacerea unui interes public care acţionează în regim de putere publică, ci o persoană fizică, aflată în raporturi de muncă cu Administraţia Prezidenţială, care nu poate avea calitate procesuală pasivă într-un litigiu de contencios administrativ, în lipsa citării în cauză şi a autorităţii.
Pe de altă parte, astfel cum a reţinut Instanţa de Fond, la memoriul întocmit de reclamantă, s-a formulat răspuns, comunicat la data de 18 octombrie 2006.
În raport de cele expuse mai sus, sentinţa atacată fiind legală şi temeinică, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de N.N. împotriva sentinţei civile nr. 3506 din 11 decembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 aprilie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 2034/2007. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2036/2007. Contencios. Anulare act... → |
---|