ICCJ. Decizia nr. 2222/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2222/2007
Dosar nr. 31448/2/2005
Şedinţa publică din 26 aprilie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 14 septembrie 2005 (dosar nr. 3048/2005), reclamanta D.C. a chemat în judecată C.S.M., I.N.M. şi M.J., solicitând anularea Hotărârii nr. 283 din 25 august 2005 a C.S.M., prin care s-a adoptat regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, suspendarea executării actului atacat şi obligarea de a-i răspunde în scris la cererile formulate la data de 12 august 2005.
În motivarea acţiunii arată că s-a adresat secţiilor pentru judecători şi procurori din cadrul C.S.M., pentru a fi numită judecător sau procuror la Tribunalul Vrancea, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, cereri la care nu i s-a răspuns, ceea ce a dus la blocarea participării sale la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere pe raza Curţii de Apel Galaţi.
Mai arată că are calitatea de avocat şi prin adoptarea regulamentului pe care îl contestă se restrâng drepturile recunoscute avocaţilor de a fi numiţi în funcţia de judecător sau procuror, ei neputând participa la examenul sau concursul pentru numirea în funcţii de conducere în magistratură.
Printr-o nouă cerere, intitulată „cerere de întregire şi modificare a cererii principale", reclamanta solicită anularea prevederilor art. 43, 44, 45, 47, 48 şi 49 din Legea nr. 303/2004, să se constate că în raport de efectele Legii nr. 486/2003 începând cu data de 12 septembrie 2005 operează de drept numirea sa ca judecător la Tribunalul Vrancea sau ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, să se suspende procedurile de validare a rezultatelor concursului sau examenului din perioada 24 septembrie – 2 octombrie 2005, precum şi suspendarea executării Hotărârii nr. 283/2005 şi suspendarea executării actelor şi prevederilor invocate.
I.N.M. a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia lipsei calităţii sale procesuale şi excepţia lipsei de obiect în ce priveşte cererea de suspendare a efectelor concursului şi a celorlalte proceduri, iar pe fond cere să se respingă acţiunea pentru că reclamanta nu îndeplinea condiţiile de participare la concurs, neavând calitatea de judecător sau procuror.
Şi M.J. a formulat întâmpinare, în care invocă lipsa calităţii sale procesuale pasive.
Ulterior reclamanta a depus o nouă cerere, intitulată „cerere completatoare", prin care solicită şi anularea Hotărârii nr. 381 din 22 septembrie 2005 şi a Hotărârii din 26 octombrie 2005, ambele adoptate de plenul C.S.M.
De asemenea, printr-o altă cerere a solicitat conexarea la dosarul nr. 3048/2005 a dosarului nr. 3085/2005, având ca obiect cererea de suspendare a executării Hotărârii nr. 283 din 25 august 2005 a C.S.M.
La termenul de judecată din data de 8 noiembrie 2005, s-a dispus conexarea dosarului nr. 3085/2005 la dosarul nr. 3048/2005, iar prin încheierea şedinţei publice de la 6 decembrie 2005 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.J. şi a I.N.M., excepţii puse în prealabil în discuţia părţilor.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 522 din 7 martie 2006 a respins acţiunea ca inadmisibilă, reţinând că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile în ce priveşte hotărârile C.S.M. pe care le-a atacat în cauza de faţă, instanţa de contencios administrativ nu este competentă să se pronunţe asupra anulării unor dispoziţii din Legea nr. 303/2004, iar în ce priveşte solicitarea de aplicare a Legii nr. 486/2003 reţine că nu este incidentă în materia examinată.
Reclamanta a declarat recurs atât împotriva sentinţei, cât şi a încheierii şedinţei publice de la 6 decembrie 2005, considerând că sunt netemeinice şi nelegale.
Susţine că M.J. şi I.N.M. au calitate procesuală în cauză, deoarece M.J. are atribuţii în elaborarea şi avizarea proiectelor de acte normative, iar alături de ceilalţi pârâţi are atribuţii în ce priveşte evidenţa posturilor de conducere vacante.
Un alt motiv de recurs se referă la respingerea eronată ca inadmisibil a capătului de cerere privitor la anularea unor dispoziţii din Legea nr. 303/2004, care contravin reformei în justiţie, reclamanta consideră că măsura este aberantă juridic, dată la solicitarea superiorilor judecătorului care a pronunţat hotărârea.
Menţionează şi că sentinţa este nemotivată sau motivată sumar, neconvingător ori contradictoriu.
Consideră că prin soluţionarea unei cereri înainte de a se pronunţa instanţa de judecată, C.S.M. a încălcat obligaţia de a fi garant al independenţei justiţiei.
Recursul este nefondat.
Corect a stabilit instanţa de fond că M.J. şi I.N.M. nu au calitate procesuală pasivă în cauza de faţă, avându-se în vedere faptul că prin acţiune s-a solicitat anularea unor hotărâri adoptate la C.S.M. şi a efectelor produse de aceste hotărâri, la care ceilalţi doi intimaţi-pârâţi nu şi-au adus vreo contribuţie.
În ce priveşte motivul de recurs referitor la respingerea ca inadmisibil a capătului de cerere privitor la anularea unor dispoziţii din Legea nr. 303/2004, şi acesta este nefondat, instanţa de fond aplicând corect dispoziţiile legale în materie.
Nelegalitatea unei legi nu poate fi verificată de către instanţele judecătoreşti, fiind un atribut exclusiv al Curţii Constituţionale în cazul în care s-ar fi invocat excepţia de neconstituţionalitate a acesteia.
Însă, chiar dacă s-ar fi pus în discuţie excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr. 303/2004, solicitarea de a se trimite la Curtea Constituţională nu putea fi primită pentru că acţiunea era inadmisibilă din cauză că reclamanta nu a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Nici susţinerea recurentei că hotărârea este nemotivată, ori motivată sumar, neconvingător sau contradictoriu, nu poate fi reţinută pentru că aceasta este motivată corespunzător.
Instanţa de fond a ţinut cont, în primul rând, la pronunţarea sentinţei de împrejurarea că reclamanta nu s-a adresat, anterior introducerii acţiunii, autorităţii emitente a hotărârii atacate, ceea ce impunea respingerea acţiunii ca inadmisibilă pentru că nu s-a îndeplinit procedura prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Cum pentru capătul principal al acţiunii se impune respingerea acestuia ca inadmisibil şi capetele accesorii urmează aceeaşi soartă.
Corect a reţinut instanţa de fond şi că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile legale privitoare la aprobarea tacită, acestea reglementând procedura de emitere sau reînnoire a autorizaţiilor de către autorităţile administraţiei publice.
Pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 299 şi art. 312 C. proc. civ. şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se va respinge recursul ca nefondat, reţinându-se că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de D.C., împotriva sentinţei civile nr. 522 din 7 martie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 aprilie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2219/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2260/2007. Contencios. Anulare act... → |
|---|
