ICCJ. Decizia nr. 2304/2007. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2304/2007
Dosar nr. 3828/2/2006
Şedinţa publică din 3 mai 2007
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 5 aprilie 2006 şi precizată prin apărător la 8 noiembrie 2006, reclamantul C.D. a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Justiţiei pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa instanţa să constate ilegalitatea celor două mandate de arestare preventivă, să se dispună desfiinţarea acestora şi repararea daunelor provocate prin arestarea reclamantului.
În motivarea acţiunii s-a arătat că reclamantului i s-a îngrădit dreptul la libertate, în sensul că s-a comis o eroare judiciară care se încadrează în prevederile art. 52 alin. (3) din Carta Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.
S-a arătat că a fost arestat la 15 iulie 2002 prin mandatul de arestare preventivă emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pe o perioadă de 5 zile şi dintr-o gravă eroare s-a menţionat în mandatul de arestare preventivă faptul că reclamantul ar fi fost cunoscut cu antecedente penale. Această eroare s-a menţinut şi în mandatul emis pentru 25 de zile.
Prin sentinţa civilă nr. 40 din 10 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti a fost respinsă acţiunea reclamantului ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut faptul că nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară, dispoziţie prevăzută de art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ.
Instanţa de fond a mai reţinut faptul că instanţa competentă a analiza nelegalitatea mandatelor arătate este instanţa care soluţionează cauza penală, iar recurentul numai în cadrul procedurii reglementate de Codul de procedură penală poate exercita această cale de atac.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul C.D. criticând-o ca nelegală şi netemeinică, întrucât instanţa fond a pronunţat-o cu încălcarea dispoziţiilor legale şi a actelor depuse ca probatorii.
Recursul este nefondat şi va fi respins.
Examinând actele şi lucrările dosarului vis-a-vis de prevederile art. 3042 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Acţiunea iniţială formulată de recurentul-reclamant a fost respinsă de Curtea de Apel Bucureşti, ca fiind inadmisibilă.
În speţă corect instanţa de fond a invocat dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 554/2004 care prevăd că „nu pot fi atacate pe cale contenciosului administrativ, actele administrative pentru modificarea ori desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară".
Recurentul-reclamant a invocat nelegalitatea unor mandate de arestare preventivă, situaţie care poate fi cenzurată doar în procesul penal şi nu pe calea contenciosului administrativ, motiv pentru care cererea a fost incorect respinsă ca fiind inadmisibilă.
Vis-a-vis de excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare de intimat, aceasta va fi respinsă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 306 C. proc. civ., recursul fiind motivat în termenul prevăzut de lege.
Aşa fiind, se va respinge recursul declarat de reclamantul C.D., ca nefondat, apreciind-se că sentinţa atacată este legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul C.D., împotriva sentinţei civile nr. 40 din 10 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2296/2007. Contencios. Anulare acte... | ICCJ. Decizia nr. 2327/2007. Contencios. Anulare act... → |
|---|
