ICCJ. Decizia nr. 2536/2007. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2536/2007
Dosar nr. 3885/1/2007
Şedinţa publică din 16 mai 2007
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1610 din 28 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. 38557/2/2005 a fost respinsă ca inadmisibilă acţiunea formulată de numitul R.A. în contradictoriu cu pârâţii: Statul Român – prin Primul Ministru C.P.T., Ministerul Administraţiei şi Internelor – prin Ministrul V.B., Ministerul Justiţiei – prin Ministrul M.M. şi Ministerul Public – prin Procurorul General al României.
Pentru a hotărî astfel, Instanţa a reţinut că reclamantul a solicitat pârâţilor să emită, în baza art. 581 C. proc. civ., o ordonanţă preşedinţială pentru deblocarea conflictului de competenţă justiţiară prin completarea legilor retrocedărilor şi să emită o ordonanţă de urgenţă guvernamentală privind obligarea prefecturilor şi primăriilor locale de a ataca titlurile de proprietăţi funciare şi forestiere în contencios administrativ pentru constatarea nulităţii absolute a acestora.
Recursul declarat de R.A. împotriva sentinţei sus menţionate a fost respins de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 1623 din 20 martie 2007.
Pentru a pronunţa această soluţie, Instanţa a reţinut că inadmisibilitatea acţiunii a fost în mod legal constatată de Instanţa de Fond, pe de o parte în raport cu cadrul procesual special al Legii nr. 554/2004, pe de altă parte cu normele procedurale speciale ale ordonanţei preşedinţiale, astfel cum este reglementată ea de art. 581 C. proc. civ.
S-a mai reţinut că motivarea recursului nu cuprinde nici un argument de nelegalitate ori netemeinicie a sentinţei care să se raporteze la excepţia reţinută de Instanţă şi care să se încadreze în vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Împotriva deciziei sus-menţionate a formulat cerere de revizuire R.A., reluându-se aspectele din acţiunea introductivă şi fără a se preciza motivele care au determinat formularea cererii de revizuire.
Analizând cererea de revizuire în raport de dispoziţiile Codului de procedură civilă se reţine că prezenta cerere este inadmisibilă.
Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare.
Deci, ea se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive, în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.
Astfel, art. 322 din C. proc. civ. prevede că sunt supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în Instanţa de Apel sau prin neapelare precum şi hotărârile date de o Instanţă de Recurs atunci când evocă fondul.
Regula prevăzută de art. 322 este deci în sensul că hotărârea supusă revizuirii este o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul. Rezultă că nu pot fi atacate pe calea revizuirii hotărârile Instanţei supreme prin care recursul a fost respins sau prin care a fost admis şi s-a casat hotărârea atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece prin aceste hotărâri nu a fost evocat fondul cauzei.
În consecinţă, hotărârea atacată de R.A. prin care a fost respins recursul declarat de acesta împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, nu poate constitui obiect al unei cereri de revizuire, situaţie în care cererea de faţă urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de R.A. împotriva sentinţei nr. 1623 din 20 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia decontencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2327/2007. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2540/2007. Contencios. Anulare act... → |
|---|
