ICCJ. Decizia nr. 2540/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2540/2007
Dosar nr. 16/35/2007
Şedinţa publică din 16 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 25/ CA din 2 februarie 2007 Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta Primăria Borod în contradictoriu cu pârâtele Parohia Greco - Catolică Borozel - prin Episcopia Unită cu Roma Greco - Catolică Oradea şi Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.
În motivarea sentinţei se reţine că reclamanta a solicitat anularea Deciziei nr. 713 din 28 februarie 2006 cu privire la soluţionarea dosarului întocmit în baza cererilor de retrocedare din 24 martie 2003 depuse de Parohia Greco - Catolică Borozel, decizie emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.
Instanţa de Fond a stabilit că măsura dispusă prin această decizie – respectiv retrocedarea imobilului compus din construcţie împreună cu terenul aferent, situat în comuna Borod, sat Borozel, judeţul Bihor, înscris în CF 106 Borod, către Parohia Română Unită cu Roma Greco - Catolică Borozel este temeinică şi legală, fiind justificată de înscrisurile depuse de Parohia menţionată şi întemeindu-se în drept pe prevederile art. 1 alin. (1),(10),(11) şi ale art. 3 alin. (6) din OUG nr. 94/2000 republicată, modificată şi completată prin OUG nr. 209/2005.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta comuna Borod, susţinând că hotărârea Instanţei de Fond este netemeinică şi nelegală, deoarece nu au fost avute în vedere probele referitoare la demolarea, în anul 1940, a imobilului revendicat şi edificarea pe acelaşi loc, în anii 1950-1956, a unei noi construcţii, având destinaţia de grădiniţă pentru copii şi care nu avea cum să aparţină vreunui cult religios.
Recurenta precizează că această situaţie de fapt rezultă din înscrisul intitulat „fişă de inventar individual nr. 15", din anul 1964 şi din Decizia nr. 17 din 7 iunie 1958 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al comunei Borod, fişa de inventar fiind găsită după ce a fost completată şi transmisă situaţia juridică şi locativă a imobilului.
Alăturat recursului au fost depuse în copie actele menţionate.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Din cuprinsul foii de inventar din anul 1965, rezultă existenţa ca fond fix, în administrarea unităţii administrativ – teritoriale, a unei clădiri cu pereţi de cărămidă, planşeuri şi şarpantă din lemn, învelitoare de ţiglă, finisaj inferior şi încălzire cu sobe, având destinaţia de grădiniţă şi fiind pus în funcţiune în anul 1956.
Instanţa de Fond a preluat susţinerile pârâtelor, fără însă a verifica şi argumentele expuse de reclamantă, privind edificarea unui nou imobil, iar această verificare putea fi făcută pe calea unei expertize tehnice care să stabilească anul edificării construcţiei în litigiu.
Simplul fapt că la data completării formularului privind situaţia juridică a imobilului nu s-a menţionat despre existenţa unei construcţii noi, de către funcţionarii Primăriei Borod, nu exonera Instanţa de obligaţia rolului său activ în verificarea susţinerilor părţilor, astfel că se impunea punerea în discuţie a expertizei tehnice menţionate, care să aibă în vedere şi înscrisurile depuse de reclamanta – recurentă.
Pentru considerentele expuse Înalta Curte, cu referire la art. 3041 şi art. 312 alin. (5) C. proc. civ. va admite recursul, dispunând casarea cu trimitere a sentinţei atacate, la aceeaşi Instanţă, în vederea completării probatoriului cu expertiză tehnică, pentru a se verifica data edificării construcţiei şi a se pronunţa o hotărâre în funcţie de totalitatea probelor administrate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Primăria Comunei Borod împotriva sentinţei civile nr. 25/ CA din 2 februarie 2007 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiaşi Instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2536/2007. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 2544/2007. Contencios. Anulare act... → |
|---|
