ICCJ. Decizia nr. 2377/2007. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2377/2007
Dosar nr. 90/39/2007
Şedinţa publică din 8 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cu cererea înregistrată la data de 23 ianuarie 2007, SC H SRL Rădăuţi a solicitat ca în contradictoriu cu M.F.P. - Comisia pentru autorizarea antrepozitelor de produse accizabile supuse marcării şi cu D.G.F.P. a judeţului Botoşani să se dispună suspendarea executării Deciziilor nr. 354 din 14 octombrie 2005 şi nr. 445 din 20 decembrie 2005, emise de prima pârâtă, până la rămânerea irevocabilă a sentinţei civile nr. 167 din 28 iunie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Decizia nr. 354 din 14 octombrie 2005 a fost revocată autorizaţia de antrepozit fiscal, iar prin Decizia nr. 445 din 20 decembrie 2005 i s-a respins contestaţia formulată împotriva primei decizii.
De asemenea, a precizat că deşi prin sentinţa civilă nr. 439 din 7 decembrie 2005, Curtea de Apel Suceava a dispus suspendarea executării ambelor acte administrative până la soluţionarea în fond a cauzei, la data sesizării Instanţei cu a doua cerere de suspendare se afla din nou sub incidenţa deciziei de revocare a autorizaţiei, întrucât hotărârea judecătorească mai sus menţionată nu rămăsese irevocabilă.
Prin sentinţa civilă nr. 10 din 29 ianuarie 2007, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea astfel cum a fost formulată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Instanţa a reţinut că motivele care au determinat admiterea cererii de suspendare iniţială subzistă, în sensul că încetarea activităţii reclamantei i-ar produce prejudicii însemnate, chiar ireparabile. Că, societatea ar fi pusă în imposibilitatea de a-şi onora contractele aflate în derulare, de a-şi achita creditele bancare şi de a-şi îndeplini obligaţiile bugetare, cu consecinţa disponibilizării personalului angajat şi impactul social inerent.
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta D.G.F.P. a judeţului Botoşani.
Recurenta a susţinut că în mod greşit prima Instanţă a admis cea de a doua cerere de suspendare formulată de reclamantă deoarece în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 167 din 28 iunie 2006 are un caracter suspensiv de executare şi se judecă de urgenţă.
Introducerea noii cereri de suspendare nu se justifică şi pentru motivul că potrivit art. 15 din aceeaşi lege organică, reclamanta a avut posibilitatea exercitării acestui drept doar până la soluţionarea în fond a acţiunii pentru anularea actelor administrative, nu şi în ipoteza în care litigiul se afla pe rolul Instanţei de Recurs.
Recursul este fondat.
Prin dispoziţiile art. 15 al Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 s-a prevăzut că suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant şi prin cererea adresată Instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, Instanţa va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
În speţă, nu se contestă faptul că printr-o hotărâre judecătorească anterioară (sentinţa civilă nr. 439 din 7 decembrie 2005 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, s-a dispus, la cererea SC H. SRL Rădăuţi, suspendarea executării Deciziei nr. 354 din 14 octombrie 2005, emisă de M.F.P. - Comisia pentru autorizarea antrepozitelor de produse fiscale supuse marcării, până la soluţionarea în fond a acţiunii având ca obiect anularea actului administrativ.
Prin sentinţa civilă nr. 167 din 28 iunie 2006, aceeaşi Instanţă de Fond a admis acţiunea reclamantei şi a anulat Deciziile nr. 445 din 20 decembrie 2005 şi nr. 354 din 14 octombrie 2005, emise de prima pârâtă.
Rezultă deci, că efectele acestor acte juridice au fost suspendate până la data soluţionării litigiului în fond, iar recursul declarat de pârâta D.G.F.P. a judeţului Botoşani în numele M.F.P. - Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale şi a importatorilor de produse accizabile supuse marcării, a avut un efect suspensiv de executare, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Prin Decizia civilă nr. 1576 din 15 martie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat de pârâta secundă în numele M.F.P. şi a casat sentinţa civilă nr. 167/2006 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, iar pe fond, a respins acţiunea introdusă de reclamantă ca neîntemeiată. Hotărârea respectivă a fost anexată ca act nou în recurs.
Având în vedere aceste considerente şi apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile stabilite în art. 15 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul şi va dispune modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii cererii de suspendare formulată de reclamantă ca neîntemeiată.
Văzând şi dispoziţiile art. 304 pct. 9, art. 312 alin. (3) C. proc. civ., art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de D.G.F.P.B. împotriva sentinţei civile nr. 10 din 29 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată şi respinge cererea de suspendare a executării Deciziilor nr. 354/2005 şi nr. 445/2005 emise de pârâte, formulată de reclamanta SC H. SRL Rădăuţi, judeţul Botoşani, ca neîntemeiată.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 mai 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 2367/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 2383/2007. Contencios. Litigiu privind... → |
---|