ICCJ. Decizia nr. 2512/2007. Contencios. Perimare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2512/2007
Dosar nr. 7/2/2000
Şedinţa publică din 16 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 605 din 26 februarie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a constatat perimată acţiunea reclamantei M.A. în contradictoriu cu pârâţii A.P.R.L. din România şi M.D. preşedintele A.P.R.L. România.
Instanţa a reţinut că prin încheierea din 23 mai 2000, Curtea de Apel Bucureşti a dispus suspendarea judecăţii, iar cererea de chemare în judecată a stat în nelucrare din vina reclamantei mai mult de 1 an, respectiv pe intervalul 8 octombrie 2003 – 3 octombrie 2006.
Împotriva sentinţei susmenţionate a declarat recurs M.A., motivând că Instanţa a considerat asociaţia pârâtă radiată din registrul persoanelor juridice, deşi nu s-a prezentat în Instanţă dovada radierii şi nici dovada că a existat vreodată bilanţul de lichidare.
Recursul este nefondat.
Se reţine că, prin acţiunea înregistrată de reclamanta M.A. la data de 3 februarie 2000, în contradictoriu cu A.P.R.L. România şi cu M.D., s-a solicitat Instanţei să se dispună constatarea nulităţii A.G. a A.P.R.L. România din data de 27 noiembrie 1999, constatarea că patrimoniul asociaţiei a fost micşorat în mod ilegal, precum şi tragerea la răspundere a lui M.D. pentru daunele suferite de asociaţie.
Prin încheierea din 23 mai 2000 Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ, a suspendat judecarea cauzei în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ. până la judecarea apelului declarat de reclamanta M.A. împotriva sentinţei civile nr. 4/24/01/2000 pronunţată în Dosarul nr. 6/PJ/2000 al Tribunalului Bucureşti, secţia a IV–a Civilă.
Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. 6/PJ/2000 a fost menţinută şi de Curtea de Apel Bucureşti care prin Decizia civilă nr. 655 din 17 noiembrie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 2810/2000 a respins ca nefondat recursul formulat de M.A.
Prin Decizia civilă nr. 83 din 18 ianuarie 2002 pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, secţia civilă, în Dosarul nr. 1606/2001 s-a admis recursul formulat de M.A. s-au casat Deciziile nr. 4/2000 şi 655/2000 şi s-a trimis cauza spre competentă soluţionare Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti prin Încheierea pronunţată la 26 aprilie 2002 în Dosarul nr. 243/PJ/2002 a admis cererea formulată de A.P.R.L. România, s-a luat act de dizolvarea asociaţiei şi s-a dispus radierea acesteia din registrul special al persoanelor juridice.
Prin Decizia civilă nr. 1649/ A din 15 octombrie 2002 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în Dosarul nr. 4116/2002 şi prin Decizia civilă nr. 2063 din 8 octombrie 2003, irevocabilă, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 1290/2003 s-a respins atât apelul cât şi recursul declarat de M.A.
Pe întreaga desfăşurare a acestor procese în prezenta cauză a fost menţinută măsura suspendării dosarului în baza art. 244 pct. 1 C. proc. civ. la termenele din 7 februarie 2002, precum şi la 26 septembrie 2003.
La data de 30 octombrie 2006, prezenta cauză a fost repusă pe rol în vederea verificării Dosarului nr. 6/PJ/2000.
Culpa pentru rămânerea în nelucrare a prezentei cauze s-a datorat exclusiv reclamantei M.A. care a lăsat să treacă mai mult de un an de la pronunţarea Deciziei civile nr. 2063 din 8 octombrie 2003.
Reclamanta deşi era parte în dosarul în care s-a pronunţat Decizia civilă nr. 2063 din 8 octombrie 2003 şi avea tot interesul să solicite soluţionarea prezentei cauze nu şi-a manifestat interesul în repunerea cauzei pe rol.
Ori având în vedere faptul că de la data de 8 octombrie 2003 şi până la repunerea pe rol a cauzei, respectiv 30 octombrie 2006 a trecut mai mult de un an, în mod corect Instanţa a constatat perimarea acţiunii.
În consecinţă, recursul declarat în cauză este nefondat şi în temeiul art. 312 C. proc. civ. urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.A. împotriva sentinţe civile nr. 605 din 26 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2509/2007. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 409/2007. Contencios. Anulare act emis de... → |
|---|
