ICCJ. Decizia nr. 2519/2007. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2519/2007
Dosar nr. 347/30/2006
Şedinţa publică din 16 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3994 din 12 aprilie 2006, Judecătoria Timişoara a admis plângerea formulată de SC V. SRL Timişoara; a anulat procesul verbal de contravenţie din 11 octombrie 2005 emis de Garda Financiară – Comisariatul Regional Timiş şi a exonerat petenta de plata amenzii contravenţionale de 3740 lei.
În recursul declarat de Garda Financiară împotriva acestei sentinţe, SC V. SRL a invocat excepţia de nelegalitate a HG nr. 251/1999 privind condiţiile de autorizare, organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, susţinând că prin abrogarea dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din OUG nr. 69/1998 a dispărut temeiul juridic al hotărârii în integralitatea sa.
Curtea de Apel Timişoara, investită cu soluţionarea acestei excepţii prin sentinţa civilă nr. 27 din 7 ianuarie 2007 a respins-o, reţinând că această abrogare a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) OUG nr. 69/1988 nu echivalează cu abrogarea HG nr. 251/1999.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs SC V. SRL care a susţinut în esenţă că prin abrogarea art. 1 alin. (2) OUG nr. 69/1998, HG nr. 251/1999 nu mai poate fi considerat act normativ valabil, de sine stătător. În plus, chiar dacă această hotărâre s-ar considera că subzistă, despăgubirile referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor sunt nelegale, Guvernul nefiind abilitat în acest sens, singura sa obligaţie reducându-se la stabilirea condiţiilor de organizare şi autorizare a jocurilor de noroc.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi art. 10 alin. (3) OUG nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc, Guvernul a emis Hotărârea nr. 251 din 1 aprilie 1999 prin care a stabilit condiţiile şi normele privind autorizarea, organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în M. Of. la 22 aprilie 1999.
Împrejurarea că prin Legea nr. 166/1999 pentru aprobarea OUG nr. 69/1998, a fost abrogat art. 1 alin. (2) al acestui act normativ, este nerelevantă sub aspectul valabilităţii HG nr. 251/1999, dispoziţiile menţionate referindu-se la o obligaţie procesuală în sarcina Guvernului, aceea de a emite o hotărâre în domeniu, ceea ce de fapt s-a şi realizat la 22 aprilie 1999 prin publicarea în M. Of., şi nicidecum la hotărâre în integralitatea sa.
Astfel fiind, competenţa Guvernului în stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor aşa cum este prevăzută de art. 81 şi 82 HG nr. 251/1999, în mod corect a fost reţinută ca fiind legală, Legea nr. 166/1999 pentru aprobarea OUG nr. 69/1998 în executarea căreia a fost emis HG nr. 251/1999 stabilind ca însăşi în sarcina acestuia prin M.F. şi M.A.I. controlul, constatarea şi sancţionarea nerespectării normelor privind autorizarea organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. (art. 18).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC V. SRL împotriva sentinţei civile nr. 27 din 7 februarie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2516/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2520/2007. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
