ICCJ. Decizia nr. 2523/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2523/2007
Dosar nr. 4422/46/2006
Şedinţa publică din 16 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 24 octombrie 2006, reclamantul B.I. a chemat în judecată Statul Român prin S.N.L.O. – Comisia constituită în baza HG nr. 1080/2006 şi Primăria comunei Alunu prin Primar, solicitând anularea Hotărârii nr. 1 din 12 septembrie suspendarea executării acestui act administrativ şi obligarea pârâţilor la plata de daune morale în cuantumul de 1000 RON, precum şi la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a susţinut că la constituirea comisiei pârâte nu s-au respectat dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 33/1994 în sensul că trei membri – proprietari de mobile sunt rude în grad interzis de lege; că aceştia nu sunt specialişti în domeniu, iar despăgubirea propusă nu a ţinut cont de preţul practicat în zonă.
Prin sentinţa civilă nr. 16/ FC din 19 februarie 2007, Curtea de Apel Piteşti, a respins acţiunea reţinându-se că alcătuirea comisiei cât şi funcţionarea ei s-a făcut cu respectarea normelor legale în vigoare. În ce priveşte preţul despăgubirii s-a apreciat că acesta poate face obiectul cercetării în procedura de expropriere.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs B.I. care a reiterat în fapt susţinerile din acţiune.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 3/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, la 24 mai 2006, reclamantul recurent a fost notificat pentru suprafaţa de 5000 mp. situată în perimetrul de execuţie al lucrării de interes naţional „Menţinerea şi dezvoltarea capacităţii de producţie câmpului minier Amaradia Taraia, judeţul Vâlcea, oferindu-i-se o despăgubire de 5000 RON.
Împotriva acestei notificări, reclamantul a formulat o întâmpinare respinsă de Comisia constituită în baza HG nr. 1080/2006 prin Hotărârea nr. 1 din 12 septembrie 2006.
Contestând această hotărâre, reclamantul a susţinut nerespectarea condiţiilor legale privind modul ei de alcătuire fără ca însă să probeze situaţie în care legal şi temeinic Instanţa de Fond, întemeindu-se pe procesul-verbal de constituire a reţinut ca fiind respectate întocmai cerinţele legale.
În ce priveşte cuantumul ofertei de despăgubire, cum etapa notificării proprietarului în vederea exproprierii este prealabilă procedurii propriu-zise de expropriere, legal şi temeinic s-a apreciat că acesta urmează a fi stabilit în cadrul acestei din urmă proceduri şi pe baza hotărârii şi care o va pronunţa instanţa competentă.
În raport de aceste considerente şi având în vedere dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.I. împotriva sentinţei civile nr. 16/ FC din 19 februarie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2522/2007. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2524/2007. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
