ICCJ. Decizia nr. 2524/2007. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2524/2007
Dosar nr. 9730/54/2006
Şedinţa publică din 16 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 28 iunie 2006 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la nr. 9730/54/2006, reclamanta F.L.O.M. a chemat în judecată pe pârâţii U.C., ca organizator al doctoratului în conformitate cu art. 2 din HG nr. 37/1999 şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea rezoluţiilor C.N.A.T.D.C.U. din 7 iulie 2000, 9 martie 2001, 25 mai 2001 şi 23 aprilie 2003, precum şi menţinerea propunerii organizatorului de doctorat pentru acordarea titlului de Doctor în domeniul filologiei. S-a solicitat şi obligarea la 60.000 RON, daune morale şi 4.263 RON, daune materiale, reprezentând sporul de doctorat pe ultimii 3 ani, raportat la salariul de lector universitar, cu care era încadrată, cât şi taxele de emigrare în Canda.
Prin sentinţa nr. 742 din 16 noiembrie 2006, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta F.L.O.M.
Pentru a pronunţa această soluţie, Instanţa de Fond a reţinut tardivitatea formulării acţiunii de către reclamantă, raportat la dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 554/2004, întrucât rezoluţiile a căror anulare se solicită poartă datele de 7 iulie 2000, 9 martie 2001, 25 mai 2001 şi 23 aprilie 2003, fiind depăşit chiar şi termenul de un an de la data emiterii actului, cu atât mai mult termenul de 6 luni de la data comunicării refuzului considerat nejustificat de soluţionare a cererii.
S-a mai reţinut că reclamanta nu a arătat nici un motiv care să ducă la suspendarea termenului de prescripţie sau o forţă majoră care să genereze întreruperea termenului de decădere, conform Decretului nr. 167/1958, întrucât termenul prevăzut la art. 11 alin. (1) este un termen de prescripţie, iar termenul prevăzut la aliniatul 2 al aceluiaşi articol este un termen de decădere.
Pe cale de consecinţă, Curtea a dispus respingerea acţiunii formulată de reclamantă, atât sub petitul principal privind anularea rezoluţiilor, cât şi acordarea daunelor morale şi materiale, fiind incidente şi dispoziţiile art. 137 C. proc. civ. potrivit cărora pronunţarea asupra excepţiilor de procedură face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
S-a mai reţinut ca fiind întemeiată şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei U.C., care nu poate oferi titlul ştiinţific de doctor reclamantei.
Împotriva sentinţei sus-menţionate a declarat recurs F.L.O.M., susţinând că a respectat dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 554/2004 în raport de adresa nr. 1966 din 16 mai 2006 a U.C., care are calitate procesuală pasivă ca unitate organizatoare de doctorat.
Recursul este nefondat.
Se reţine că recurentei reclamante nu i s-a confirmat titlul ştiinţific de Doctor de către C.N.A.T.D.C.U. din cadrul Ministerul Educaţiei şi Cercetării la data de 7 iulie 2000, cu motivaţia că teza este realizată sub nivelul ştiinţific cerut.
Deşi recurenta-reclamantă cunoştea toate rezoluţiile C.N.A.T.D.C.U. pe care le-a şi contestat cerând reintroducerea dosarului în comisie (fapt ce a şi avut loc), aceasta nu a formulat acţiune în justiţie în termen de un an, conform Legii nr. 554/2004.
Faptul că U.C., în urma solicitării reclamantei F.L.O.M., i-a comunicat la 16 mai 2006, rezoluţiile C.N.A.T.D.C.U. cu privire la neconfirmarea titlului ştiinţific, nu demonstrează că reclamanta nu cunoştea aceste rezoluţii ci întăreşte buna credinţă a U.C. şi respectarea de către aceasta a prevederilor Legii nr. 554/2004.
Termenul de a formula cerere în instanţă nu poate să curgă de la data de 16 mai 2006 deoarece reclamanta a cunoscut şi a contestat anterior acestei date, toate rezoluţiile C.N.A.T.D.C.U.
Cu privire la motivul de recurs prin care recurenta consideră că U.C. are calitate procesuală pasivă, acesta este neîntemeiat deoarece potrivit art. 36 şi art. 37 din HG nr. 567/2005, conferirea titlului ştiinţific de doctor se face prin Ordin al Ministerului Educaţiei şi Cercetării la propunerea C.N.A.T.D.C.U. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, astfel potrivit dispoziţiilor legale U.C. instituţie organizatoare de doctorat nu are competenţele legale pentru conferirea titlului ştiinţific de doctor reclamantei.
Având în vedere considerentele prezentate, recursul declarat în cauză este nefondat şi în temeiul art. 312 C. proc., urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de F.L.O.M. împotriva sentinţei civile nr. 742 din 16 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 2523/2007. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2525/2007. Contencios. Refuz soluţionare... → |
---|