ICCJ. Decizia nr. 2526/2007. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2526/2007
Dosar nr. 6914/59/2006
Şedinţa publică din 16 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 17 mai 2006, reclamanţii B.A., B.M., B.E., C.P.M., D.A., D.M., G.L., H.L., H.I., I.H.I., L.A., M.A., P.I., S.C. au solicitat obligarea pârâţilor I.N.S. – D.J.S.C.S. şi M.F.P. la plata sumelor de bani reprezentând sporul de stabilitate de până la 20%, calculat la salariul de bază, cu începere de la data de 1 ianuarie 2005 şi la valoarea actualizată în raport de rata inflaţiei.
La data de 29 mai 2006, au formulat cerere de intervenţie în interes propriu Ţ.E., F.M.N., H.T.M., N.R.C., P.C., S.A., solicitând obligarea pârâţilor la plata sporului de stabilitate cuvenit de la data de 1 ianuarie 2005 în funcţie de tranşa de vechime.
Tribunalul Caraş - Severin, secţia civilă, în complet specializat pentru soluţionarea litigiilor de muncă şi de asigurări sociale a pronunţat sentinţa civilă nr. 2243 din 12 septembrie 2006, prin care a admis acţiunea principală şi cererea de intervenţie în interes propriu, precum şi cererea de chemare în garanţie a M.F.P. formulată de D.J.S.C.S. şi I.N.S., obligând pârâţii să achite reclamanţilor şi intervenienţilor sporul de stabilitate, actualizat cu indicele de inflaţie, începând cu data de 1 ianuarie 2005 până la zi.
Această hotărâre a fost casată prin Decizia civilă nr. 2651 din 5 decembrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, care a admis recursurile declarate de pârâţi şi constatând că litigiul este de contencios administrativ, a trimis cauza spre competentă soluţionare în primă Instanţă la Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa civilă nr. 57 din 6 martie 2007, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererile formulate de reclamanţi şi de intervenienţi, reţinând că nu a fost îndeplinită procedura prealabilă, prevăzută de Legea nr. 554/2004 ca o condiţie pentru promovarea acţiunii în contencios administrativ.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs reclamanţii şi intervenienţii, solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, cu motivarea că au îndeplinit procedura prealabilă prin petiţia din 28 februarie 2005 adresată M.M.P.S. şi I.N.S. privind neacordarea sporului de stabilitate.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de recursul formulat, de dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ. şi de motivul de casare invocat la acest termen cu privire la necompetenţa materială a Instanţei de contencios administrativ, Înalta Curte va admite prezentul recurs şi va casa hotărârea atacată, pentru următoarele considerente:
Reclamanţii şi intervenienţii au calitatea de funcţionari publici şi potrivit art. 911 din Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 251/2006, orice litigiu cu privire la raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici se soluţionează de Instanţa de contencios administrativ.
În consecinţă, recurenţii au invocat neîntemeiat excepţia de necompetenţă materială faţă de natura juridică a litigiului lor pentru plata unor drepturi salariale, solicitate în baza raporturilor de serviciu încheiate pentru exercitarea de funcţii publice.
Hotărârea Instanţei de Fond va fi casată pentru interpretarea greşită a dispoziţiilor legale incidente în cauză şi a înscrisurilor din dosar, referitoare la reclamaţiile administrative formulate de recurenţi anterior promovării în justiţie.
Astfel, se reţine că la data formulării acţiunii principale şi a cererii de intervenţie erau aplicabile dispoziţiile art. 31 din OG nr. 2/2006, care au reglementat procedura de soluţionare a contestaţiilor privind stabilirea salariilor de bază, sporurilor, premiilor şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici. Dispoziţiile cu caracter special din acest act normativ au prevăzut, prin derogare de la dreptul comun cuprins în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, că persoana în cauză se poate adresa Instanţei de contencios administrativ sau, după caz, Instanţei judecătoreşti competente, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei de către ordonatorii de credite.
Fiind supusă acestui regim juridic, acţiunea pentru plata sporului de stabilitate cuvenit funcţionarilor publici nu era condiţionată de îndeplinirea procedurii administrative prealabile, aşa cum neîntemeiat s-a reţinut în hotărârea Instanţei de Fond.
Hotărârea recurată se dovedeşte a fi şi neîntemeiată, în condiţiile în care nu au fost avute în vedere petiţiile formulate de recurenţi pentru recunoaşterea şi valorificarea drepturilor salariale pretinse cu începere de la data de 1 ianuarie 2005.
Recurenţii au respectat prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât anterior sesizării Instanţei de contencios administrativ, s-au adresat M.M.P.S. şi I.N.S. prin petiţia din 28 februarie 2005, la care s-a răspuns prin adresele din 20 iunie 2005 şi din 4 martie 2005, întocmite de autorităţile intimate.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va admite prezentul recurs, va casa hotărârea atacată şi în temeiul art. 312 alin. (4) C. proc. civ., va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi Instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de B.A., B.M., B.E., C.P.M., D.A., D.M., G.L., H.L., H.I., I.H.I., L.A., M.A., P.I., S.C., Ţ.E., F.M.N., H.T.M., N.R.C., P.C., S.A. împotriva sentinţei civile nr. 57 din 6 martie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi Instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2518/2007. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 2529/2007. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
