ICCJ. Decizia nr. 2511/2007. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2511/2007
Dosar nr. 5282/1/2006
Şedinţa publică din 16 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată în Dosar nr. 5282/108/2006 al Curţii de Apel Timişoara, având ca obiect recursul formulat de reclamantul N.D.O. împotriva sentinţei civile nr. 2023 din 5 octombrie 2006, pronunţată de Tribunalul Arad, reclamantul a invocat excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001, aprobate prin HG nr. 123/2002.
Reclamantul a susţinut că prin aceste norme se adaugă la prevederile art. 7 din Legea nr. 544/2001, în sensul că termenele au fost stabilite pe zile lucrătoare şi nu pe zile calendaristice, aşa cum se prevede în lege, astfel că s-a încălcat principiul ierarhiei şi forţei juridice corespunzătoare a actelor normative.
Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia de nelegalitate prin sentinţa civilă nr. 55 din 6 martie 2007, reţinând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 4 din Legea nr. 554/2004, pentru că soluţionarea recursului declarat de reclamant nu depinde de legalitatea art. 16 din HG nr. 123/2002, în condiţiile în care sentinţa recurată nu a fost motivată prin aplicarea acestor prevederi legale.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul şi a solicitat casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică.
Recurentul a susţinut că hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea competenţei materiale a altei Instanţe,deoarece Instanţa de contencios administrativ nu are competenţa să aprecieze asupra legăturii dintre actul administrativ atacat şi soluţionarea litigiului de fond; această legătură a fost stabilită prin încheierea motivată a Instanţei de Recurs, care a suspendat judecata cauzei, până la soluţionarea excepţiei de nelegalitate.
Chiar în cazul în care Instanţa de contencios administrativ se poate pronunţa şi asupra acestei condiţii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, recurentul a arătat că legătura dintre excepţia invocată şi dosarul de fond trebuia analizată în raport de motivele de recurs formulate şi nu de considerentele hotărârii atacate.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru următoarele considerente:
Instanţa de Fond a aplicat corect dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată pe cale de excepţie numai în situaţia în care de acest act depinde soluţionarea litigiului pe fond.
Investită să se pronunţe asupra excepţiei de nelegalitate invocată de reclamantul N.D.O., Instanţa de contencios administrativ a procedat corect la verificarea îndeplinirii acestei condiţii obligatorii prevăzute de lege şi a constatat că actul administrativ contestat pe cale incidentă nu are legătură cu obiectul litigiului de fond.
În consecinţă, recurentul a invocat neîntemeiat necompetenţa Instanţei de Fond de a se pronunţa asupra condiţiei prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Referitor la neîndeplinirea acestei condiţii, Instanţa de Fond a avut în vedere obiectul litigiului şi dispoziţiile legale aplicate în hotărârea atacată, reţinând întemeiat că numai în raport de acestea se stabileşte legătura cu excepţia invocată şi nu în funcţie de motivele recursului declarat.
Pentru motivele expuse, constatând că, potrivit art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de N.D.O. împotriva sentinţei civile nr. 55 din 6 martie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2510/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2513/2007. Contencios → |
|---|
