ICCJ. Decizia nr. 2559/2007. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2559/2007
Dosar nr. 4482/46/2006
Şedinţa publică din 17 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 9 noiembrie 2006, reclamantul B.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, anularea Ordinului nr. 828/2006 emis de Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi a Raportului nr. 770090/2006 întocmit de Comisia de Disciplină, raport care a stat la baza emiterii ordinului menţionat.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a fost sancţionat disciplinar pentru faptul că, în calitate de director executiv adjunct la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş – Activitatea de Control Fiscal, nu a respectat integral Programul de control stabilit pe linie ierarhică, însă a efectuat, în afara planului şi la solicitarea oficiului juridic, controale la societăţi comerciale aflate în lichidare şi la agenţi economici care şi-au schimbat sediul în alt judeţ.
A fost astfel, în mod nelegal sancţionat, conform art. 65 alin. (1), alin. (2) lit. j), alin. (3) lit. b) şi alin. (4) coroborat cu art. 67 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu diminuarea drepturilor salariale cu 10% pe o perioadă de o lună.
A mai susţinut reclamantul că sesizarea Comisiei de disciplină s-a făcut, în raport cu perioada săvârşirii pretinselor fapte, septembrie – noiembrie 2005, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 24 pct. 4 din HG nr. 1210/2003.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 20/ FC din 5 martie 2007, a admis acţiunea, a anulat Ordinul nr. 828/2006 şi Raportul nr. 770090/2006 emise de pârâtă.
Instanţa a reţinut că soluţia se impune, întrucât sesizarea Comisiei de disciplină, la data de 27 aprilie 2006, s-a făcut, în raport cu art. 24 alin. 4 din HG nr. 1210/2003, peste termenul legal, având în vedere şi că, din actele dosarului, nu rezultă perioada concretă pentru care era prevăzut Programul de control care se pretinde că nu a fost respectat de reclamant, fiind de presupus că acest program era prevăzut pentru luna iulie 2005.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs în termen legal, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin care s-a solicitat, în principal, admiterea căii de atac, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi Instanţă, pe motiv că prima Instanţă nu a cercetat fondul pricinii ci s-a pronunţat numai pe aspectele de formă ale cauzei, şi, în subsidiar, admiterea căii de atac şi modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acţiunii reclamantului şi menţinerii actelor administrative atacate ca temeinic şi legal întocmite.
A învederat recurenta, prin motivele de recurs, că sentinţa recurată a fost pronunţată cu încălcarea legii, întrucât în mod greşit s-a reţinut că sesizarea Comisiei de disciplină din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală s-a făcut peste termenul de două luni prevăzut de HG nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.
S-a arătat că fapta săvârşită, prin omisiune, de către reclamantul B.D. este una continuă, având în vedere că a durat în timp, obligaţia nefiind îndeplinită nici până la data de 11 aprilie 2006, astfel că termenul prevăzut de lege pentru sesizarea Comisiei de disciplină curge de la data constatării faptei ce constituie abatere, respectiv de la data întocmirii procesului - verbal de inspecţie din 11 aprilie 2006.
În aceste condiţii, sesizarea Comisiei de disciplină în data de 27 aprilie 2006, s-a făcut în termenul legal prevăzut de art. 24 alin. 4 din HG nr. 1210/2003, fiind respectat atât termenul de 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă de către persoanele prevăzute la alin. 1 cât şi cel de 2 luni de la data săvârşirii faptei ce constituie abatere disciplinară.
Recursul este nefondat.
Prin raportul din 5 octombrie 2006 întocmit de Comisia de disciplină din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care a stat la baza Ordinului nr. 828 din 10 octombrie 2006 emis de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prin care reclamantul B.D. a fost sancţionat disciplinar cu diminuarea drepturilor salariale cu 10% pe o perioadă de o lună, conform dispoziţiilor art. 65 alin. (1), alin. (2) lit. j), alin. (3) lit. b) şi alin. (4), coroborat cu art. 67 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, s-a reţinut că reclamantul, în calitate de director executiv adjunct la Activitatea de Control Fiscal din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Argeş, nu a respectat programele de control, în sensul că au fost efectuate, în afara planului, verificări la societăţi aflate în lichidare, la solicitarea oficiului juridic, precum şi controale la agenţii economici care şi-au schimbat sediul în alt judeţ.
În concret, s-a avut în vedere, la stabilirea răspunderii disciplinare a reclamantului, împrejurarea că deşi SC P.I. SRL Ştefăneşti a fost prinsă în programul de verificare fiscală pe luna iulie 2005, această verificare nu s-a efectuat până la data de 11 aprilie 2006 când s-a întocmit, de către Serviciul audit Public Intern din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Argeş, procesul verbal de inspecţie.
Sesizarea Comisiei de disciplină din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, de către directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Argeş, s-a realizat la 27 aprilie 2006, cu nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (4) din HG nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor publice, astfel că în mod corect prima Instanţă a admis acţiunea reclamantului şi a dispus anularea Ordinului nr. 828/2006 emis de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală precum şi a Raportului nr. 770090/2006 întocmit de Comisia de Disciplină din cadrul aceleiaşi autorităţi.
Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 24 alin. (4) din HG nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, sesizarea Comisiei de disciplină se poate face în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă de către persoanele prevăzute la alin. (1), dar nu mai târziu de două luni de la data săvârşirii faptei care constituie abatere disciplinară.
În cauză abaterea disciplinară reţinută în sarcina reclamantului B.D. a fost săvârşită cel mai târziu la 31 iulie 2005, când a expirat termenul limită de îndeplinire a obligaţiilor de verificare fiscală aferente lunii iulie 2005, iar sesizarea Comisiei de Disciplină s-a realizat la 27 aprilie 2006, cu mult peste termenul de două luni de la săvârşirea faptei, prevăzut de art. 24 alin. (4) din HG nr. 1210/2003.
În aceste condiţii, reţinând că sentinţa atacată este legală şi temeinică iar motivele de recurs invocate de recurentă sunt neîntemeiate, urmează a se dispune, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) din Codul de procedură, respingerea ca nefondat a recursului declarat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva sentinţei nr. 20/ FC din 5 martie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva sentinţei civile nr. 20/ FC din 5 martie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2549/2007. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2573/2007. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
