ICCJ. Decizia nr. 2594/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2594/2007
Dosar nr. 1644/1/2007
Şedinţa publică din 18 mai 2007
Asupra cererii de revizuire de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 945 din 14 februarie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Suceava împotriva sentinţei nr. 229 din 4 octombrie 2006 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, şi a fost modificată hotărârea atacată, în sensul că a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul S.A., prin care solicita recunoaşterea calităţii de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Pentru a pronunţa această decizie, Înalta Curte a reţinut, în esenţă, că simpla mutare a reclamantului dintr-o localitate în alta nu poate fi considerată refugiu cauzat de persecuţii etnice iar înscrisurile şi declaraţiile martorilor, pe care Instanţa de Fond le invocă în motivarea hotărârii, nu respectă cerinţele prevăzute de lege şi nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire S.A., invocând prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., respectiv a descoperit înscrisuri doveditoare reţinute de partea potrivnică, de care nu a avut cunoştinţă la judecarea recursului.
Revizuientul se prevalează în susţinerea cererii sale de acte emise de intimată respectiv Decizia nr. 5007 din 7 noiembrie 2006 de revizuire a drepturilor prevăzute de Decretul Legii nr. 189/2000 republicat şi Decizia nr. 263111 din 27 noiembrie 2006 privind acordarea pensiei pentru munca depusă şi limită de vârstă.
În motivarea cererii de revizuire se învederează că este beneficiar a Legii nr. 189/2000 iar intimata din proprie iniţiativă i-a recunoscut acestuia calitatea întrucât atât el cât şi întreaga familie a fost refugiată pe motive etnice în perioada celui de al doilea război mondial.
La dosar s-a depus actele sale de stare civilă precum şi cele care dovedesc ca şi pentru sora revizuentului numita S.A. i s-au recunoscut drepturile şi calitatea de beneficiar a Legii nr. 189/2000.
Instanţa constată următoarele:
Revizuirea este o cale de atac de retractare, care se exercită împotriva hotărârilor definitive, în cazurile şi condiţiile expres stabilite de lege.
În cauză s-a solicitat revizuirea deciziei nr. 945 pronunţată la 14 februarie 2007 prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul Casei Judeţene de Pensii Suceava şi a modificat sentinţa civilă nr. 229 din 4 octombrie 2006 a Curţii de Apel Suceava, în sensul că a respins cererea reclamantului privind recunoaşterea de beneficiar a drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Conform art. 322 pct. 5 C. proc. civ. revizuirea se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.
Revizuentul prezintă înscrisuri noi, care nu au fost folosite în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată, respectiv cele două hotărâri emise de intimată care pe baza probelor administrate din oficiu şi fără a rezulta că a avut în vedere şi s-a pus în executare sentinţa civilă nr. 229 din 4 octombrie 2006 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a recunoscut revizuentului calitatea şi a acordat drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999.
Revizuentul nu a cunoscut faptul că s-au emis cele două hotărâri de către intimată, care nu a înştiinţat Instanţa de Recurs că a procedat la recunoaşterea drepturilor prevăzute de lege în favoarea sa.
În raport cu prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., Curtea constată întemeiată cererea de revizuire şi în baza art. 327 C. proc. civ. o va admite, schimbând în tot Decizia atacată.
Pe baza probelor administrate în cauză, se constată că reclamantul împreună cu familia s-a refugiat din satul Şipotele Sucevei în satul Izvoarele Sucevei în anul1940.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, reclamantul este beneficiar al drepturilor prevăzute de lege pentru perioada 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945.
Dovada refugiului poate fi făcută nu numai cu documente oficiale aşa cum susţine recurenta-pârâtă ci şi cu orice mijloc de probă, în condiţiile art. 61 din OG nr. 189/2000, aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 319/2002.
Cum reclamantul a dovedit refugierea din Şipotele Sucevei, U.R.S.S. în România în anul 1940, împreună cu familia din teritoriul ocupat de trupele sovietice, ca urmare a persecuţiilor etnice, dovada fiind făcută atât cu adeverinţa din 31 ianuarie 2006 eliberată de Rada comunei Şepit, Ucraina, cât şi cu declaraţii de martori, criticile formulate de recurentă sunt nefondate. Recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Suceava va fi, în consecinţă, respins în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite cererea de revizuire formulată de S.A. împotriva deciziei nr. 945 din 14 februarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Schimbă Decizia atacată, în sensul că respinge recursul, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2585/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 45/2007. Contencios. Anulare act emis de... → |
|---|
