ICCJ. Decizia nr. 2703/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2703/2050
Dosar nr. 50/33/2007
Şedinţa publică din 25 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj sub nr. 50/33 din 10 ianuarie 2007, reclamanta I.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.M., anularea Hotărârii nr. 549 din 11 decembrie 2006, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât are calitatea de persoană refugiată, fiind născută în refugiu.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 119 din 27 februarie 2007 a admis acţiunea formulată de reclamanta I.M. în contradictoriu cu pârâta C.J.P.M. şi în consecinţă a anulat Hotărârea nr. 549 din 11 decembrie 2006, emisă de pârâtă, obligând-o pe aceasta să-i recunoască reclamantei, statutul de refugiat pentru perioada 11 martie 1944 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 decembrie 2006.
În motivarea soluţiei s-a reţinut calitatea de refugiat a reclamantei, din cauza persecuţiilor etnice, întrucât aceasta s-a născut în timp ce părinţii săi se aflau în refugiu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen pârâta C.J.P.M., criticând-o pentru nelegalitate, susţinând în esenţă că, întrucât reclamanta I.M. s-a născut în localitatea Stavropoleos, Câmpina, judeţul Prahova, în afara zonei de persecuţie etnică nu poate să beneficieze legal de prevederile Legii nr. 189/2000 precizând şi că, beneficiul acestor drepturi se acordă copiilor concepuţi anterior refugiului părinţilor, iar nu şi reclamantei, care s-a născut în perioada în care părinţii săi se aflau în refugiu.
Examinând sentinţa atacată în raport cu critica formulată, probele administrate în cauză, dispoziţiile legale incidente pricinii şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat.
Este necontestat că reclamanta I.M. s-a născut la data de 8 martie 1944, în localitatea Stavropoleos, Câmpina, Judeţul Prahova din părinţii I. şi A., care se aflau în refugiu, fiind nevoiţi să-şi părăsească domiciliul din cauza persecuţiilor etnice.
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanţe, persoana, cetăţean român care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate în actul normativ.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei rezultă că, atât obiectul cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să beneficieze toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi s-au refugiat din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a refugiului.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime şi/ sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor din motive etnice, rezultă şi din împrejurarea că, astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din OG nr. 105/1999 şi soţului supravieţuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înţeles să acorde o îndemnizaţie lunară soţului supravieţuitor, care nu a suferit persecuţiile şi nici consecinţele persecuţiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi compensatorii, copilul care fiind născut în perioada refugiului/ strămutării a suferit în mod direct, toate consecinţele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuţiilor etnice.
Prevederile legale referitoare la stabilirea filiaţiei, la care recurenta se referă în motivarea recursului nu au nici o legătură cu dispoziţiile legale incidente cauzei. În speţă se pun în discuţie drepturile personale ale copilului născut în timp ce părinţii săi se aflau în refugiu, iar nu calitatea nou născutului de succesor legal al părinţilor săi, reglementată de art. 650 şi următoarele C. civ.
În consecinţă, soluţia Instanţei de Fond este legală şi temeinică, iar recursul nefondat, urmează să fie respins, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P.M. împotriva sentinţei civile nr. 119 din 27 februarie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2702/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2705/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
