ICCJ. Decizia nr. 2772/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2772/2007
Dosar nr.5779/36/2006
Şedinţa publică din 30 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, reclamanta V.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.T., anularea Hotărârii nr. 5916 din 31 octombrie 2006 prin care a fost respinsă cererea sa privind stabilirea calităţii de persoană strămutată din motive etnice, formulată în temeiul dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că s-a născut la data de 27 mai 1942, în perioada în care părinţii săi au fost strămutaţi urmare a aplicării Tratatului semnat la Craiova în anul 1940, situaţie care face ca şi copiii să dobândească statutul juridic al părinţilor.
Prin Sentinţa Civilă nr. 86/ CA din 8 februarie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată a fost admisă, Instanţa dispunând anularea hotărârii atacate. Totodată Instanţa a constatat că reclamanta beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, art. 1 lit. c), pentru perioada 27 mai 1942 - 06 martie 1945, drepturi fiind stabilite începând cu data de 01 noiembrie 2006.
Pentru a pronunţa această hotărâre Instanţa a reţinut, în esenţă, că potrivit probatoriului administrat, reclamanta s-a născut la data de 27 mai 1942 în localitatea Arciz, URSS (teritoriu românesc ), unde părinţii acesteia au fost strămutaţi urmare a schimbului de populaţie dintre România şi Bulgaria, conform Tratatului semnat la Craiova în anul 1940, astfel încât a suferit aceleaşi condiţii precare de viaţă alături de familia sa.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.J.P.T., criticând soluţia pronunţată pentru netemeinicie şi nelegalitate, opinând că intimata nu era născută in anul 1940 când a avut loc schimbul de populaţie intre Bulgaria si România pentru a se susţine că aceasta a avut alt domiciliu si a fost obligată să îl schimbe intr-o alta localitate.
Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, analizând motivele invocate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, constatată nefondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează:
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de dispoziţiile acestui act normativ persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuţii din motive etnice, aflându-se în una din situaţiile prevăzute de articolul mai sus menţionat.
Este evident că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să beneficieze toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, iar prin persoana persecutată se înţelege atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod direct, cât şi aceea asupra căreia s-au răsfrânt consecinţele persecuţiei.
Acesta este şi cazul persoanelor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel toate consecinţele nefavorabile care au decurs din aceasta situaţie. O atare concluzie se desprinde din întreaga economie a actului normativ aplicabil, fiind echitabilă acordarea drepturilor în speţă.
Din probatoriul administrat în cauză, în speţă înscrisurile aflate la dosarul de fond, rezultă că intimata reclamantă se încadrează în situaţia prevăzută de lege, fiind îndrituită să beneficieze de măsurile reparatorii în speţă, situaţie dovedită de aceasta în conformitate cu prevederile art. 6 din OG nr. 105/1999 şi art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin HG nr. 127/2002.
Pentru considerentele arătate, se constată că Instanţa a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P.T. împotriva sentinţei civile nr. 86/ CA din 8 februarie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2765/2007. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2773/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
