ICCJ. Decizia nr. 2780/2007. Contencios. Contestaţie act administrativ fiscal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2780/2007
Dosar nr. 95/33/2007
Şedinţa publică din 30 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată iniţial la Tribunalul Bistriţa - Năsăud sub nr. 443/CAF/2006, reclamanta SC B.A. SRL a solicitat anularea Deciziei nr. 14 din 02 decembrie 2005 emisă de către A.F.M.B., precum şi anularea Deciziei de impunere nr. 35691 din 10 octombrie 2005 şi a Raportului de inspecţie fiscală nr. 35690 din 10 octombrie 2005 încheiate de acelaşi organ, ca fiind nelegale şi netemeinice.
Într-un prim ciclu procesual, prin sentinţa civilă nr. 42/ CA din 1 iunie 2006, Tribunalul Bistriţa - Năsăud a admis acţiunea în contencios administrativ, Instanţa dispunând anularea actelor atacate ca netemeinice şi nelegale, reţinându-se, în esenţă, că obligaţia virării cotei de 3% pentru fondul mediului revine R.N.P. şi altor proprietari de păduri, astfel încât reclamanta nu datorează această contribuţie.
Prin Decizia civilă nr. 1499 din 9 octombrie 2006 a Curţii de Apel Cluj, Instanţa a admis recursul declarat de A.F.M. şi a casat sentinţa pronunţată, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi Instanţe, cu motivarea că sentinţa atacată este insuficient motivată în fapt şi în drept, ceea ce echivalează cu nejudecarea fondului.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bistriţa - Năsăud sub nr. 3836/112/2006, iar la termenul de judecată din data de 8 decembrie 2006, reclamanta, prin reprezentant, a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului, cu motivarea că actele administrative atacate au fost emise de o autoritate publică centrală şi, ca atare, competenta de soluţionare a litigiului revine Curţii de Apel Cluj.
Prin sentinţa civilă nr. 110/2006 a Tribunalului Bistriţa - Năsăud, Instanţa a admis excepţia invocată şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 95/33/2007, iar, prin sentinţa civilă nr. 112/2007 din 23 februarie 2007, acţiunea formulată de reclamanta SC B.A. SRL a fost admisă, Instanţa dispunând anularea actelor atacate şi exonerarea reclamantei de la plata sumei de 64.273 lei, compusă din 41.721 lei, cota de 3%, 17.601 lei, dobânzi şi 4.951 lei penalităţi.
Pentru a pronunţa această hotărâre Instanţa a reţinut, în esenţă, că prin prisma prevederilor Legii nr. 73/2000, cu modificările ulterioare, obligaţia virării cotei de 3% revine R.N.P. şi altor proprietari de păduri, iar nu adjudecatarului masei lemnoase.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs M.M.G.A., în prezent M.M.D.D. - A.F.M., criticând soluţia pronunţată pe motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 din C. proc. civ.
În motivare, recurentul a susţinut că schimbarea legislaţiei a intervenit abia la data de 27 iulie 2004, prin apariţie Legii nr. 333/2004, care la art. 1 alin. (2) prevede că veniturile Fondului pentru mediu se constituie din o cotă de 3% din preţul de adjudecare al masei lemnoase, care se virează de către R.N.P. şi de către alţi proprietari de păduri, persoane juridice sau fizice.
Recurentul a mai susţinut că în perioada 7 iunie 2002 - 27 iulie 2004 obligaţia calculării, declarării şi virării sumelor aferente cotei de 3 % din preţul de adjudecare a masei lemnoase, revenea cumpărătorilor de masă lemnoasă.
Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, analizând motivele invocate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, constatată fondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează:
În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, de până la 5 miliarde ROL, se soluţionează, în fond, de tribunalele administrativ - fiscale, iar litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale precum si cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde ROL, se soluţionează, în fond, de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţilor de Apel.
Această dispoziţie reglementează competenţa materială a Instanţei de contencios administrativ şi fiscal, prin derogare de la prevederile C. proc. civ., în raport cu organul emitent al actului şi în funcţie de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.
Aşadar, dacă litigiul priveşte, pe lângă anularea unui act administrativ, şi taxe, impozite, contribuţii sau datorii vamale ori accesorii ale acestora, pentru stabilirea competenţei materiale a Instanţei de contencios se recurge la criteriul valoric al sumei asupra căreia poartă litigiul.
Prin aplicarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, tribunalele soluţionează în fond cererile având ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale ori accesorii ale acestora de până la 5 miliarde ROL.
În atare condiţii, în raport cu obiectul cererii şi prevederea legală susmenţionată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că soluţionarea în fond a cauzei este de competenţa Tribunalului Bistriţa – Năsăud, secţia de contencios administrativ şi fiscal, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (2) şi alin. (6) C. proc. civ., va admite recursul declarat şi va casa hotărârea atacată cu trimiterea cauzei spre competentă soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de M.M.D.D. – A.F.M. împotriva sentinţei civile nr. 112/2007 din 23 februarie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Bistriţa - Năsăud, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2777/2007. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 2781/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
