ICCJ. Decizia nr. 3018/2007. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3018/2007
Dosar nr. 8263/2/200.
Şedinţa publică din 13 iunie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 4 septembrie 2006, reclamantul C.E. a chemat în judecată Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând executarea întocmai a dispozitivului deciziei civile nr. 222 din 24 ianuarie 2006 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, persoanei vinovate pentru reexecutarea acesteia.
În motivarea cererii, reclamantul a susţinut că deşi prin hotărârea menţionată s-a dispus obligarea pârâtului să procedeze la actualizarea corectă a pensiei de serviciu pentru perioada 2000- 2004, acesta nu s-a conformat.
Prin sentinţa civilă nr. 10/CC din 14 februarie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea reţinând că pârâtul Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut dovada executării deciziei nr. 222 din 24 ianuarie 2006 în sensul că a comunicat CNP – la 21 martie 2006 cu adresa nr. 3598/549, 335, 337 venitul net în vederea actualizării pensiei de serviciu.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul C.E., care a susţinut în esenţă că pârâtul a procedat la actualizarea pensiei prin aplicarea procentelor de 15% şi respectiv 20% numai pentru etapele 1 aprilie 2001 şi 1 ianuarie 2002.
Recurentul a mai susţinut că pentru anii următori 2003 şi 2004, s-a inclus în calcul cuantumul valoric anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel că sumele respective nu mai cuprind procentele legale menţionate de Decizia nr. 222/2006.
Recursul nu este fondat.
Prin Decizia nr. 222/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis contestaţia în anulare formulată de C.E. împotriva deciziei civile nr. 5314 din 4 noiembrie 2005 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal; a desfiinţat Decizia atacată şi a obligat Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-i recunoască reclamantului dreptul la actualizarea pensiei de serviciu la 1 aprilie 2001 şi 1 ianuarie 2002, prin includerea în baza de calcul a adaosului pentru vechimea în magistratură (20%) şi a sporului de 15% pentru condiţii deosebite de muncă, procente calculate asupra indemnizaţiei lunare de bază majorate.
Totodată a fost obligat Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să comunice C.N.P. cuantumul pensiei de serviciu stabilit pentru plata pensiei cuvenite pentru perioada 1 aprilie 2001 la zi.
Din probele administrate cauzei, rezultă că pârâtul s-a conformat întocmai celor dispuse.
Astfel cu adresa nr. 3598/549, 335, 337 din 21 martie 2006 a comunicat CNP venitul net realizat prin includerea procentelor privind vechimea în magistratură şi sporul pentru condiţii deosebite de muncă, în vederea actualizării pensiei de serviciu la 1 aprilie 2001 şi 1 ianuarie 2002, iar cu adresa nr. 9484 din 19 septembrie 2005 venitul net la 1 octombrie 2002 calculat în acelaşi mod.
Pentru perioadele ulterioare, rezultă că anterior pronunţării deciziei nr. 222/2006 pârâtul a comunicat C.N.P. venitul net stabilit prin includerea sporurilor amintite cu adresa nr. 1093,987; 1003; 1007; 1075 din 28 mai 2004 pentru 01 ianuarie 2003 şi 01 octombrie 2003 şi 01 ianuarie 2004; cu adresa nr. 8838 din 20 decembrie 2004 pentru 01 octombrie 2004 şi cu adresa nr. 3649, 3893 din 0 februarie 2006 pentru 01 ianuarie 2005.
În fine, pentru perioada 01 ianuarie-octombrie 2005 şi respectiv octombrie–decembrie 2005, s-a calculat şi comunicat media veniturilor brute cu adresa nr. 2952 din 6 martie 2006.
Astfel fiind, urmează a se reţine că recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 10/CC din 14 februarie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, este nefondat şi în raport de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.E. împotriva sentinţei civile nr. 10/CC din 14 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 iunie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3017/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3020/2007. Contencios → |
|---|
