ICCJ. Decizia nr. 3035/2007. Contencios. Anulare acte emise de BNR. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3035/2007
Dosar nr. 4456/1/2007
Şedinţa publică din 13 iunie 200.
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1261 din 28 februarie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondat recursul declarat de R.I. împotriva hotărârii nr. 3 din 27 martie 2007 emisă de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României prin care i-a fost respinsă contestaţia împotriva măsurii de înlocuire din funcţia de director al Sucursalei Craiova, Banca Comercială Carpatica.
Împotriva acestei decizii, în temeiul dispoziţiilor art. 318 alin. (1) teza II C. proc. civ., R.I. a formulat contestaţie în anulare invocând omisiunea de pronunţare asupra motivelor de casare care vizau conţinutul nereal şi incorect al adresei Direcţiei de Supraveghere IV/1/1066 din 7 august 2005, precum şi cele referitoare la încălcarea principiului proporţionalităţii, în sensul că singurele documente avute în vedere la pronunţarea hotărârii, au fost cele prezentate de Banca Naţională a României.
Contestaţia în anulare este nefondată.
În conformitate cu dispoziţiile art. 318 C. proc. civ. „hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare".
Reţinând aceste dispoziţii şi examinând motivele contestaţiei rezultă cu evidenţa că acestea exprimă în fapt nemulţumirea faţă de modul în care instanţa de recurs a înţeles să interpreteze adresa Direcţiei Supraveghere IV/171066/2005, fără a reţine caracterul incorect şi nesincer al acesteia, precum şi faţă de aprecierea preferenţială a probelor, prin luarea în considerare exclusiv a documentelor depuse de Banca Naţională a României, contestatorul, solicitând practic pe această cale o reanalizare a probelor.
Or, nu numai că o astfel de motivare excede cazurilor limitativ şi expres prevăzute de lege pentru care se poate formula contestaţia în anulare, dar din analiza considerentelor deciziei contestate şi reţine că aceasta a răspuns punctual şi detaliat criticilor din recurs, având în vedere documentele prezentate de ambele părţi şi prin raportare la normele legale.
De altfel, atât adresa Direcţiei de Supraveghere prin care s-a dispus înlocuirea lui R.I. din funcţia de director al Sucursalei Craiova a Băncii Comerciale Carpatica cât şi condiţia bunei reputaţii profesionale au fost analizate în raport de dispoziţiile Legii nr. 58/1998 şi Normele Băncii Naţionale a României nr. 10/2004 date în aplicarea acesteia, care impuneau existenţa avizului Băncii Naţionale a României pentru numirea în funcţie (aviz negativ în cazul R.) şi a bunei reputaţii profesionale apreciată independent de existenţa sau nu a vreunei condamnări pentru săvârşirea unei infracţiuni.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de R.I. împotriva deciziei nr. 1261 din 28 februarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 iunie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3033/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3046/2007. Contencios → |
|---|
