ICCJ. Decizia nr. 3185/2007. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3185/2007
Dosar nr. 304/33/200.
Şedinţa publică din 21 iunie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 6 februarie 2007 recurentul R.V. a invocat în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, excepţia nelegalităţii certificatului de atestare a dreptului de proprietate, Seria M07 nr. 1682 din 14 noiembrie 1996 emis de către Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în favoarea SC A. SA, pentru suprafaţa de 4372 mp, motiv pentru care a solicitat suspendarea judecării cauzei, în vederea soluţionării excepţiei mai sus menţionate.
Tribunalul Cluj prin încheierea din 7 februarie 2007 a dispus suspendarea judecării cauzei conform dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, până la soluţionarea excepţia de nelegalitate invocată şi, a înaintat dosarul Secţiei Comerciale şi de contencios administrativ a Curţii de Apel Cluj, în vederea soluţionării acestei excepţii.
În motivarea excepţiei, reclamantul a arătat că suprafaţa de teren trecută în certificat îi aparţine lui, în calitate de moştenitor al tatălui său, şi că, nu a fost trecută niciodată în proprietatea statului, ci doar în folosinţă, astfel că, nu putea fi atribuită SC A. SA prin certificatul contestat.
Astfel sesizată Curtea de Apel Cluj la termenul din 27 martie 2007 a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate reţinând că: legalitatea unui act administrativ se verifică şi se apreciază în raport cu prevederile legale în vigoare la data adoptării sau emiterii actului administrativ şi că, procedura specială reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004 este aplicabilă numai actelor administrative cu caracter individual care, au fost adoptate sau emise după intrarea în vigoare a acestui act normativ.
Împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs reclamantul R.V.
Recurentul a susţinut că:
- În raport de data când a luat cunoştinţă de certificatul atacat respectiv în cursul lunii februarie 2005 instanţa în mod greşit a admis excepţia inadmisibilităţii invocării excepţiei de nelegalitate, întrucât la acea dată era în vigoare Legea nr. 554/2004, fapt care, din punct de vedere procedural făcea aplicabil art. 4 din acest act normativ.
- În mod greşit instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii invocării excepţiei de nelegalitate pe considerentele reţinute în motivare referitoare la neretroactivitatea legii civile, întrucât art. 4 din Legea nr. 554/2004 conferă doar cadrul procedural de analizare a legalităţii actului, pe fond, motivele urmând a fi analizate în raport cu legislaţia în vigoare la momentul emiterii actului.
- În condiţiile în care cercetarea legalităţii certificatului pe cale de excepţie conform art. 4 din Legea nr. 554/2004 este singura modalitate de atacare a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, instanţa i-a încălcat orice posibilitate de dovedire a dreptului său, încălcându-i-se astfel dreptul la un proces echitabil aşa cum prevăd dispoziţiile art. 5 din C.E.D.O.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. Întrucât legea nu face nici o distincţie, pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate atât actele administrative unilaterale individuale cât şi actele administrative normative.
În cazul actului administrativ unilateral individual, prevederea menţionată a fost interpretată în sensul că excepţia de nelegalitate este admisibilă numai pentru actele emise sau adoptate după intrarea în vigoare a Legii nr. 554/2004, din considerentele rezultate din aplicarea principiului stabilităţii raporturilor juridice şi din interpretarea sistematică şi istorică – teleologică a legii.
Prin urmare, în cauză, instanţa de fond, văzând că actul cu privire la care s-a invocat excepţia de nelegalitate are caracter individual (certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului) şi a fost emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 în mod corect a admis excepţia inadmisibilităţii invocării excepţiei de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate Seria M07 nr. 1682 din 14 noiembrie 1996 emis de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi a respins cererea reclamantului.
Examinând şi din oficiu hotărârea atacată sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie şi neconstatându-se existenţa vreunui motiv de casare recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de R.V. împotriva sentinţei civile nr. 180 din 27 martie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 iunie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 3183/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3186/2007. Contencios → |
---|