ICCJ. Decizia nr. 3585/2007. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3585/2007
Dosar nr. 111/59/2007
Şedinţa publică din 27 septembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 4 ianuarie 2007 pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, şi care a format obiectul Dosarului nr. 11/59/2007 al acestei Instanţe, reclamantul T.I.A. a chemat în judecată pe pârâta A.N.V., solicitând Instanţei să dispună anularea Ordinului A.N.V. nr. 8829 din 17 noiembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru numirea în funcţiile vacante existente în statul de funcţii al A.N.V. la data de 1 ianuarie 2007, a preavizului nr. 63955/119 din 24 noiembrie 2006 emis de A.N.V., precum şi a actelor subsecvente acestora şi a examenului organizat de aceeaşi instituţie în baza ordinului contestat.
Prin acţiunea înregistrată la data de 1 martie 2007 pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, şi care a format obiectul Dosarului nr. 511/59/2007 al acestei Instanţe, reclamantul T.I.A. a chemat în judecată pe pârâta A.N.V., solicitând anularea Ordinului A.N.V. nr. 10151/2006 prin care a fost eliberat din funcţia publică pe care o exercita în cadrul D.R.V. Arad şi a actelor subsecvente care au stat la baza emiterii acestui ordin, respectiv: Ordinului A.N.V. nr. 8829 din 17 noiembrie 2006, preavizul nr. 63955/119 din 24 noiembrie 2006 emis de A.N.V., actele subsecvente acestora, inclusiv examenul organizat de aceeaşi instituţie în baza Ordinului nr. 8829, precum şi răspunsul la plângerea prealabilă formulată împotriva actului de eliberare din funcţie. Reclamantul a mai solicitat reîncadrarea în funcţia pe care o ocupa anterior emiterii Ordinului A.N.V. nr. 10151/2006, precum şi obligarea pârâtei la plata de despăgubiri pentru prejudiciile materiale cauzate prin eliberarea din funcţie constând în salariile indexate, majorate şi recalculate, precum şi celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data eliberării din funcţie şi până la data reintegrării. Reclamantul a mai solicitat şi plata sumei de 70.000 RON cu titlu de daune materiale pentru prejudiciile morale suferite.
Prin încheierea din 11 aprilie 2007 pronunţată în Dosarul nr. 511/59/2007, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a dispus conexarea acestui dosar la Dosarul nr. 11/59/2007.
La termenul de judecată din 11 aprilie 2007, reclamantul T.I.A. a invocat, în Dosarul nr. 11/59/2007, excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 9 din HG nr. 1552/2006 privind organizarea şi funcţionarea A.N.V., iar, prin încheiere, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Instanţa a dispus suspendarea cauzei şi a sesizat Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Cauza având ca obiect soluţionarea excepţiei de nelegalitate a prevederilor art. 9 din HG nr. 1552/2006 a format obiectul dosarului nr. 11.1/59/2007 al Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa civilă nr. 172 din 10 iulie 2007, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 9 din HG nr. 1552/2006 privind organizarea şi funcţionarea A.N.V., invocată de reclamantul T.I.A., reţinând, în esenţă, că prevederile respective sunt legale, întrucât preiau dispoziţiile art. 843 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată, pentru personalul vamal din birourile vamale care şi-au încetat activitatea sau şi-au redus posturile în urma reorganizării.
Împotriva sentinţei civile nr. 172 din 10 iulie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul T.I.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi invocând, în drept, prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 842 şi art. 843 din Legea nr. 188/1999.
În motivarea cererii de recurs, recurentul - reclamant a arătat că hotărârea atacată este greşită, pentru că nelegalitatea art. 9 din HG nr. 1552/206, în raport cu prevederile art. 842 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 este atât de evidentă, încât rezultă din simpla alăturare a textelor normelor în discuţie.
În acest sens, recurentul - reclamant a arătat că în timp ce Legea nr. 188/1999 vorbeşte despre „punerea la dispoziţia funcţionarilor publici" a funcţiilor vacante, art. 9 din HG nr. 1552/2006 vorbeşte despre „numire pe bază de examen" în funcţiile vacante. Condiţia examenului nu este prevăzută de lege şi încalcă spiritul reglementării din Legea nr. 188/1999, care este acela de a proteja, în măsura posibilului, drepturile câştigate ale funcţionarilor publici şi nu acela de a căuta modalităţi pentru a pune sub semnul întrebării statutul funcţionarilor şi aceste drepturi.
De asemenea, recurentul - reclamant a arătat că art. 843 din Legea 188/1999 prevede, într-adevăr, organizarea unui examen în cazul în care există mai mulţi funcţionari publici care optează pentru aceeaşi funcţie, dar art. 9 din HG nr. 1552/2006 nu are în vedere numai această ipoteză ci vorbeşte despre numire pe bază de examen în orice situaţie.
În consecinţă, a solicitat admiterea recursului şi modificarea în tot a sentinţei atacate în sensul admiterii excepţiei de nelegalitate a art. 9 din HG nr. 1552/2006.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 21 septembrie 2007, intimatul - pârât Guvernul României a arătat că în recurs nu s-a invocat nici unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. şi a solicitat aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 3021 C. proc. civ.
A mai arătat că HG nr. 1552/2006 a fost abrogată în mod expres prin art. 18 din HG nr. 532/2007 privind organizarea şi funcţionarea A.N.V., publicată în M. Of., Partea I, nr. 405 din 18 iunie 2007, astfel încât recursul a rămas fără obiect.
Cu privire la fondul cauzei, intimata - pârâtă a arătat că HG nr. 1552 a fost adoptată în temeiul art. 108 din Constituţia României şi al art. 6 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 privind C.V.R., cu respectarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 şi de Regulamentul aprobat prin HG nr. 50/2006.
De asemenea, a arătat că art. 9 din HG nr. 1552/2006, ce formează obiectul excepţiei de nelegalitate, conţine dispoziţii conforme prevederilor art. Legii nr. 188/1999, republicată, pentru personalul vamal din birourile vamale care şi-au încetat activitatea ori şi-au redus posturile ca urmare a reorganizării.
Intimata - pârâtă A.N.V. a depus, de asemene, la dosar, o întâmpinare prin care a arătat că sentinţa recurată este temeinică şi legală, pentru că art. 9 din HG nr. 1556/2006 este în deplină conformitate cu normele cu forţă juridică superioară cuprinse în art. 842 şi art. 843 din Legea nr. 188/1999.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate în recurs, ţinând seama de susţinerile şi apărările părţilor, Înalta Curte constată, în prealabil, că pricina este supusă prevederilor art. 3041 conform căruia recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., Instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele.
De aceea, împrejurarea că recurentul - reclamant nu şi-a structurat criticile formulate împotriva sentinţei în conformitate cu prevederile art. 304 C. proc. civ. nu atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile art. 3021 alin. (1) C. proc. civ.
De asemenea, Înalta Curte constată că abrogarea HG nr. 1552/2006 pe parcursul procesului nu lipseşte de obiect recursul, întrucât, pe de o parte, actul administrativ cu caracter normativ vizat de excepţia de nelegalitate a produs efecte juridice în perioada în care a fost în vigoare, iar pe de altă parte legalitatea actului se analizează în raport cu normele legale în vigoare la data emiterii sau adoptării acestuia.
Instanţa învestită cu o excepţie de nelegalitate în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004 are de verificat concordanţa actului administrativ cu actele normative cu forţă juridică superioară ce reglementează raporturile juridice supuse judecăţii în litigiul de fond în cadrul căruia s-a ridicat excepţia.
HG nr. 1552/2006 are ca obiect de reglementare reorganizarea şi funcţionarea A.N.V. şi conţine norme atât cu privire la structura organizatorică a autorităţii publice, cât şi privind personalul, compus din funcţionari publici şi persoane angajate cu contrat de muncă.
Prevederile supuse controlului de legalitate sunt cuprinse în art. 9 şi au următorul conţinut:
„(1) Personalul vamal şi contractual din cadrul birourilor vamale de frontieră care îşi încetează activitatea începând cu 1 ianuarie 2007 va fi numit pe bază de examen în funcţiile vacante la data de 1 ianuarie 2007, existente în statele de funcţii ale aparatului central al A.N.V., ale direcţiilor regionale vamale şi birourilor vamale.
(2) Personalul vamal şi contractual din cadrul direcţiilor regionale vamale şi al birourilor vamale care îşi reduc numărul de posturi prin reorganizare va fi numit pe bază de examen în posturile prevăzute în statele de funcţii în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
(3) Examenele pentru numirea în funcţiile vacante prevăzute la alin. (1) şi alin. (2) se organizează până la data de 15 decembrie 2006. Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor se aprobă prin ordin al vicepreşedintelui A.N.A.F., care conduce A.N.V.
(4) Personalul vamal şi contractual ale cărui posturi se desfiinţează sau se reduc începând cu data de 1 ianuarie 2007 beneficiază de drepturile prevăzute de reglementările legale în vigoare".
Desfiinţarea sau reducerea unor posturi, ca urmare a reorganizării autorităţii sau instituţiei publice constituie un caz de eliberare din funcţia publică potrivit art. 842 lit. b) din Legea nr. 188/1999, situaţie în care urmează să se procedeze conform regulilor cuprinse în art. 843 din aceeaşi lege:
„(1) În caz de reorganizare a autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarii publici vor fi numiţi în noile funcţii publice sau, după caz, în noile compartimente în următoarele cazuri:
- a) se modifică atribuţiile aferente unei funcţii publice mai puţin de 50%;
- b) sunt reduse atribuţiile unui compartiment;
- c) este schimbată denumirea fără modificarea în proporţie de peste 50% a atribuţiilor aferente funcţiei publice;
- d) este schimbată structura compartimentului.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face cu respectarea următoarelor criterii:
- a) categoria, clasa şi, după caz, gradul profesional ale funcţionarului public;
- b) îndeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru funcţia publică;
- c) pregătirea profesională;
- d) să fi desfăşurat activităţi similare.
(3) În cazul în care există mai mulţi funcţionari publici, se organizează examen de către autoritatea sau instituţia publică.
(4) Reducerea unui post este justificată dacă atribuţiile aferente acestuia se modifică în proporţie de peste 50% sau dacă sunt modificate condiţiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.
(5) În cazul reorganizării activităţii prin reducerea posturilor, autoritatea sau instituţia publică nu poate înfiinţa posturi similare celor desfiinţate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării A.N.V.".
Alin. 3 al art. 843 din Legea nr. 188/1999 impune deci organizarea unui examen atunci când există mai mulţi funcţionari publici decât posturi disponibile, situaţie care a constituit premisa normei cuprinse în art. 9 al HG nr. 1552/2006, din moment ce textul respectiv se referă la încetarea totală a activităţii unor birouri vamale de frontieră începând cu 1 ianuarie 2007.
În consecinţă, Instanţa de Fond a reţinut corect că art. 9 din HG nr. 1552/2006 nu adaugă la lege, principiul ierarhiei forţei juridice a actelor normative, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţia României şi de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, fiind respectat.
Având în vedere toate aceste considerente, Curtea va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.I.A. împotriva sentinţei civile nr. 172 din 10 iulie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 septembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3584/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 3586/2007. Contencios. Anulare act... → |
|---|
