ICCJ. Decizia nr. 3738/2007. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3738/2007
Dosar nr. 386/33/2007
Şedinţa publică din 4 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj sub nr. 386/33 din 7 martie 2007, reclamantul V.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.C., anularea Hotărârii nr. 20854 din 24 ianuarie 2007 emisă de pârâtă, prin care i s-a respins cererea pentru recunoaşterea calităţii de refugiat şi acordarea drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 257 din 8 mai 2007 a admis acţiunea reclamantului V.G. împotriva pârâtei C.J.P.C. A anulat Hotărârea nr. 20854 din 24 ianuarie 2007 emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta să-i recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pe perioada 5 septembrie 1944 - 30 octombrie 1944, începând cu data de 1 mai 2006.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, reclamantul a făcut dovada împrejurării că a fost nevoit să părăsească localitatea de domiciliu, că a suferit prejudicii în urma refugierii sale forţate din cauza persecuţiilor etnice, astfel că, excluderea sa de la beneficiul acordat de lege refugiaţilor, este nelegală.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs în termen, pârâta C.J.P.C., criticând-o pentru nelegalitate, susţinând în esenţă că, localitate din care s-a mutat reclamantul era sub autoritatea autorităţii române, astfel că, motivul plecării acestuia din localitate nu a fost din cauza persecuţiei etnice, ci este o simplă alegere nouă de domiciliu.
Examinând sentinţa atacată în raport cu critica formulată, probele administrate în cauză, precum şi dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv prevederile art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 1 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 189/2000 cu modificările şi completările ulterioare, este beneficiar al prevederilor OG nr. 105/1999, persoana, cetăţean român care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, dacă a fost refugiată, expulzată sau strămutată din altă localitate.
Conform art. 2 din Normele de aplicare ale prevederilor OG nr. 105/1999 aprobate prin HG nr. 127/2002, prin persoană care a fost strămutată, expulzată sau refugiată se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-şi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.
În cauză, reclamantul nu a dovedit că, schimbarea domiciliului, respectiv părăsirea localităţii de domiciliu Turda şi refugiul în comuna Cricău, judeţul Alba, s-ar fi datorat persecuţiilor etnice la care ar fi fost supus, persecuţia invocată trebuia probată, ceea ce reclamantul nu a făcut.
Rezultă că schimbarea domiciliului s-a făcut dintr-o localitate aflată sub autoritatea statului român într-un teritoriu aflat de asemenea sub autoritatea statului român, în condiţiile în care statul român nu şi-a persecutat cetăţenii, indiferent de etnia acestora.
Ca atare, mutarea dintr-o localitate în alta, din motive personale sau din motive de război nu se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000.
Se reţine că, la cererea reclamantului, M.A.I. a comunicat la data de 18 octombrie 2005, că familia reclamantului nu figurează în tabelele cu refugiaţi din perioada septembrie - octombrie 1944.
Este de necontestat că şi persoanele care s-au refugiat din localitatea de domiciliu, ca urmare a unor evenimente de război au avut de suferit consecinţele nefavorabile situaţiei de refugiat, dar legiuitorul prin OG nr. 105/1999 nu a urmărit să acorde drepturi compensatorii şi acestei categorii de persoane.
Ca atare, în temeiul art. 4 alin. (4) din OG nr. 105/1999 şi art. 312 şi art. 314 din C. proc. civ., se va admite recursul, se va casa sentinţa atacată şi pe fond se va respinge acţiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.J.P.C. împotriva sentinţei civile nr. 257 din 8 mai 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi pe fond, respinge acţiunea ca neîntemeiată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3733/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3751/2007. Contencios. Anulare act... → |
|---|
