ICCJ. Decizia nr. 4294/2007. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4294/2007
Dosar nr. 10351/299/2007
Şedinţa publică din 8 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1347 din 23 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei procedurii administrative prealabile şi în consecinţă a respins acţiunea, formulată de D.C. în contradictoriu cu M.F.P., având ca obiect obligarea pârâtului la rambursarea sumei de 12.107.466 lei cu titlu de TVA excedentar precum şi a sumei de 2.981.327 lei cu titlu de dobândă legală, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, s-a mai reţinut că reclamata putea solicita rambursarea TVA, distinct şi anterior cererii de chemare în judecată, iar dovada îndeplinirii procedurii prealabile o putea constitui fie varianta refuzului nejustificat de soluţionare a cererii, fie varianta netrimiterii unui răspuns în termen legal.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta D.C. a declarat recurs, criticând-o ca nelegală şi netemeinică întrucât în mod greşit prima instanţă a constatat lipsa plângerii prealabile, când de fapt la dosarul cauzei se află „nota de prezentare" din 25 februarie 2004 care reprezintă plângerea prealabilă.
Recursul este fondat şi va fi admis.
Examinând actele şi lucrările dosarului Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti prin sentinţa civilă nr. 1347/2007, a admis excepţia lipsei procedurii administrative prealabile şi a respins acţiunea ca inadmisibilă.
A constatat prima instanţă că reclamantul nu a făcut dovada că s-ar fi adresat autorităţii administrative cu o cerere, ci direct instanţei de judecată, încălcând astfel dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/204.
Din actele anexate la dosar, rezultă fără putinţă de tăgadă că prin „nota de prezentare" adresată la 25 februarie 2004, M.F. – A.N.A.F., recurenta-reclamantă a îndeplinit cerinţele art. 7 din Legea nr. 554/2004, respectiv s-a adresat cu o cerere autorităţii administrative, cerere înregistrată înainte de intentarea acţiunii la instanţa de judecată şi care valorează cu certitudine procedura administrativă prealabilă.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că instanţa Curţii de Apel, are obligaţia de a păşi la soluţionarea fondului pricinii, în raport de faptul că în speţă nu au fost încălcate dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 de către reclamantă.
Aşa fiind, se va admite recursul declarat de D.C. şi se va dispune casarea sentinţei atacate cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă pentru judecarea fondului cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de D.C., împotriva sentinţei civile nr. 1347 din 23 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza pentru continuarea judecăţii aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4291/2007. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 4300/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
