ICCJ. Decizia nr. 883/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 883/2007
Dosar nr. 15751/1/2006
Şedinţa publică din 13 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul M.P. a chemat în judecată C.J.P.B., solicitând instanţei ca în contradictoriu cu aceasta să dispună anularea Hotărârii nr. 12223 din 10 martie 2006, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 cu modificările şi completările ulterioare.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că, în mod nelegal i-a fost respinsă cererea de către pârâtă, întrucât din adeverinţa de şcolarizare pentru clasele I – IV rezultă că a urmat cursurile Şcolii Generale din Vârciorog, iar din adeverinţa de la Arhivele Naţionale rezultă că s-a refugiat anterior anului 1942.
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 172/CA/2006 – PI din 27 octombrie 2006 a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamant, reţinând că acţiunea acestuia nu este dovedită cu nici un înscris oficial, iar declaraţiile martorilor nu sunt concludente, neputând fi avute în vedere la stabilirea calităţi reclamantului de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul M.P., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul a reiterat motivele susţinute şi prin acţiunea introductivă de instanţă, solicitând reanalizarea dosarului instanţei de fond nr. 1779/CA/2006 şi pe cale de consecinţă, a sentinţei nr. 172/CA/2006 – PI, în sensul constatării calităţii sale de refugiat din localitatea de domiciliu, pe criterii etnice.
Recursul este fondat, urmând să fie admis pentru considerentele care vor fi expuse în cele ce urmează:
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000 beneficiază de prevederile legii, persoana cetăţean român care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice.
Dovada îndeplinirii condiţiilor cerute de lege se face cu acte şi se completează prin orice mijloace de probă legale, conform prevederilor art. 61 din OG nr. 105/1999, astfel cum a fost modificată.
În conformitate cu prevederile art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată, numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite.
Art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, prevede că în cazul admiterii recursului, instanţa de recurs, casând sentinţa, rejudecă litigiul în fond, dacă nu sunt motive de casare cu trimitere.
În speţă materialul probator administrat este insuficient pentru a conduce la concluzia unei împrejurări de fapt deplin stabilite.
Astfel, se impune completarea probatoriului, întrucât din fişa completată la data de 3 decembrie 190 fişă emisă de S.S.C.P.R. (dosar fond) rezultă că persoanele refugiate sunt M.M. de 45 ani văduvă şi M.P. de 20 de ani, fiul lui M.M., necăsătorit. Soţul, respectiv tatăl persoanelor refugiate figurând ca fiind decedat. Cât priveşte locul naşterii reclamantului (M.P.) urmează a se observa că este comuna Vărsăud, iar nu localitatea Călătea raionul ALESD aşa cum rezultă din certificatul de naştere al acestuia, depus în copie la dosar.
Această situaţie este reţinută, de altfel şi de Arhivele Naţionale prin adresa emisă la 8 octombrie 2006, prin care îndrumă reclamantul să se adreseze pentru dovezi primăriei, de la locul naşterii acestuia.
Prin urmare, este necesar ca reclamantul să depună la dosar acte cu privire la susţinerile sale în sensul că a fost strămutat cât şi cu privire la perioada strămutării.
Aşa fiind recursul va fi admis sentinţa atacată casată şi cauza trimisă spre rejudecare la aceiaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de M.P., împotriva sentinţei civile nr. 172/CA/2006 din 27 octombrie 2006 a Curţii de Apel Oradea.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 882/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 884/2007. Contencios → |
|---|
