ICCJ. Decizia nr. 1198/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1198/2008
Dosar nr. 4060/2/2007
Şedinţa publică de la 21 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal sub nr. 41460/3/2006 la data de 5 decembrie 2006, reclamanţii B.C., B.O.C., B.H., C.L., C.C., F.M., G.E., G.L., J.M.P., L.C., M.E., M.I., M.L., N.A., P.E., P.M., P.C., P.F., S.A., T.L., V.A., V.D. au chemat în judecată pârâta A.P.I.A. solicitând obligarea pârâtei la plata sumelor reprezentând prima de concediu pe anii 2004-2006, actualizată cu indicele de inflaţie de la data naşterii dreptului la data plătii efective.
Prin sentinţa nr. 1992 din 3 septembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios, administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamanţilor, a obligat pârâta la plata către reclamanţi a primelor de concediu pentru perioada 2004-2006 în raport de data naşterii raportului de serviciu pentru fiecare reclamant actualizate cu indicele de inflaţie începând cu data scadenţei şi până la plata efectivă.
Pentru a hotărî astfel a reţinut că legile bugetului de stat au suspendat aplicarea acestor prevederi pentru anii 2001-2006, dar această măsura are ca efect doar amânarea aplicării dispoziţiilor respective şi nu pierderea dreptului.
Suspendarea exerciţiului dreptului nu echivalează ca înlăturarea lui atâta timp cât dispoziţiile legale care îl reglementează nu au fost abrogate, ci are ca efect imposibilitatea temporară a realizării lui în intervalul de timp pentru care s-a dispus suspendarea.
Reclamanţii, în calitate de funcţionari publici beneficiază de prima de concediu, neputând fi contestată existenţa acestui drept pe perioada în care aplicarea prevederilor a fost suspendată, întrucât ar fi încălcate dispoziţiile art. 53 din Constituţie privind cazurile în care se poate restrânge exerciţiul unui drept şi ar fi încălcat şi principiul constituţional care garantează realizarea drepturilor acordate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs A.P.I.A. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
La data de 8 ianuarie 2008 recurenta a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită să se ia act de renunţarea la judecata recursului întrucât această instituţie a renunţat la promovarea recursurilor împotriva sentinţelor care au avut ca obiect acordarea primelor de vacanţă.
Prealabil exercitării controlului judiciar al soluţiei instanţei de fond, în raport de cererea depusă de către recurentă şi faţă de dispoziţiile art. 246 C. proc. civ., Înalta Curte ia act de renunţarea la judecata recursului promovat de către A.P.I.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de A.P.I.A. împotriva sentinţei nr. 1992 din 3 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios, administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1197/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1200/2008. Contencios. Litigiu privind regimul... → |
|---|
