ICCJ. Decizia nr. 1236/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1236/2008
Dosar nr. 391/30/2007
Şedinţa publică de la 25 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată în Dosarul nr. 391/30/2007 al Tribunalului Timiş, reclamanta B.T. a invocat excepţia de nelegalitate a adresei emisă de Ministerul Justiţiei privind numirea executorului bancar D.O. în contradictoriu cu pârâta SC M.S. SA Reşiţa, ca lichidator pentru B.I.R. S.A. –sucursala Z.R.
În motivarea acţiunii reclamanta arată că, actul de numire al executorului bancar D.O. a fost dat cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 58/1998, republicată, privind activitatea bancară, motiv pentru care executarea silită împotriva sa a fost efectuată de către o persoană fără atribuţii de executare potrivit dispoziţiilor legale în materie.
Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios, administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 113 din 24 aprilie 2007, a respins ca inadmisibilă cererea, în raport cu principiul neretroactivităţii legii civile, reprezentată de faptul că adresa invocată este anterioară apariţiei noii legi a contenciosului administrativ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta B.T., susţinând în esenţă că aceasta a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor Legii bancare nr. 58/1998, republicată a dispoziţiilor Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
În al doilea motiv de casare se arată că instanţa de fond a interpretat greşit actul dedus judecăţii, întrucât se susţine, pe de o parte că adresa nr. 1602/N/2004 nu mai poate fi atacată, iar pe de altă parte, că un act administrativ nelegal poate să rămână în funcţie deoarece a fost emis înaintea apariţiei legii.
Recursul este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.
Procedura excepţiei de nelegalitate a fost reglementată expres prin dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Potrivit dispoziţiilor acestui text de lege, „legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. În acest caz, instanţa constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, va sesiza prin încheiere motivată „instanţa de contencios administrativ competentă, suspen-dând cauza”.
Potrivit regulei „tempus regit actum”, legea nouă reglementează numai situaţiile ivite după intrarea ei în vigoare.
Este de subliniat faptul că la data când a fost emisă adresa nr. 1602/N/2004 de către Ministerul Justiţiei, a cărei legalitate a fost contestată erau în vigoare prevederile Legii nr. 29/1990, care nu prevedea posibilitatea invocării excepţiei de nelegalitate a unui act administrativ.
Aşa fiind şi având în vedere dispoziţiile art. 1 din C. civ. şi ale art. 15 din Constituţia României, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, în mod corect prima instanţă a respins excepţia de nelegalitate ca inadmisibilă.
Pe cale de consecinţă recursul declarat de reclamantă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.T. împotriva sentinţei civile nr. 113 din 24 aprilie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios, administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1235/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1238/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
