ICCJ. Decizia nr. 1333/2008. Contencios. Anulare acte privind reglementarea concurenţei(componentă ajutor de stat, componentă concurentă). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1333/2008
Dosar nr. 1985/2/2007
Şedinţa publică din 28 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC M.S. SRL Bucureşti a chemat în judecată C.C. solicitând obligarea acestuia la schimbarea deciziei de conexare a investigaţiei declanşate în baza Ordinului nr. 271 din 20 noiembrie 2006 cu investigaţia declanşată în baza Ordinului nr. 175 din 01 august 2005 şi soluţionarea separată a celor două investigaţii.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1439 din 29 mai 2007, a admis excepţia inadmisibilităţii invocată de C.C. şi a respins plângerea ca inadmisibilă.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că reclamanta, la 17 octombrie 2006, a formulat o plângere care a fost înregistrată sub nr. 104 din 17 octombrie 2006, iar prin Ordinul nr. 271 din 20 noiembrie 2006 s-a dispus deschiderea unei investigaţii impunându-se conexarea acestei investigaţii cu investigaţia declanşată prin Ordinul nr. 175 din 01 august 2005, în condiţiile în care comportamentul pe piaţă al C.N.P.R. se afla deja în atenţia C.C.
La data de 20 decembrie 2006 reclamanta s-a adresat pârâtei cu procedură prealabilă solicitând schimbarea deciziei de conexare a celor două investigaţii, arătând că pentru cea de a doua sesizare nu este nevoie de o investigaţie îndelungată, ci este necesară comparaţia celor două contracte, iar prin nerezolvarea plângerii într-un termen rezonabil îi sunt prejudiciate drepturile.
Se apreciază că în faţa instanţei de contencios administrativ se atacă doar actul prin care se finalizează investigaţia şi se soluţionează plângerea. Decizia este actul care produce efecte juridice de drept administrativ iar celelalte acte de procedură au natura juridică a unor acte premergătoare acte ce nu pot face obiectul unor acţiuni în anulare în faţa instanţei de contencios administrativ.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta SC M.S. SRL Bucureşti şi a solicitat casarea sentinţei, respingerea excepţiei inadmisibilităţii şi trimiterea dosarului spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
Un prim motiv de recurs invocat este cel prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. pentru că prin hotărârea dată s-au încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) pentru că în dispozitivul sentinţei se face referire la C.N.V.M. fără ca aceasta să fie parte în proces sau să fi participat la judecată.
Al doilea motiv de recurs este cel prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. pentru că instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.
Se consideră că interpretarea dată de instanţa de fond este greşită pentru că Decizia a creat efecte juridice, iar Legea nr. 554/2004 se referă nu numai la actele administrative unilaterale dar şi la anumite operaţiuni administrative necesare pentru protejarea interesului legitim.
Un ultim motiv de recurs invocat a fost cel prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru că se considera că hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu aplicarea greşită a legii.
Se arată că orice decizie luată de C.C. poate fi atacată, iar Decizia de conexare a acestor investigaţii duce la întârzierea rezolvării ultimei plângeri, care putea fi rezolvată printr-o simplă comparaţie între contractele încheiate.
Consiliul Concurenţei a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală şi temeinică.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:
Primul motiv de recurs este nefondat pentru că indicarea ca pârâtă a C.N.V.M. în locul C.C. este o simplă eroare materială, care poate fi îndreptată în conformitate cu prevederile art. 281 C. proc. civ.
Deşi este invocat art. 304 pct. 8 C. proc. civ. – nu este indicat modul în care a fost schimbată natura sau înţelesul vădit al actului juridic dedus judecăţii, ci, de fapt, este criticată soluţia instanţei de fond pentru greşita aplicare a legii contenciosului administrativ.
Nici motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu este fondat pentru că instanţa de fond a făcut aplicarea corectă a dispoziţiilor legale.
Reclamanta a invocat în motivele de recurs dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora se pot adresa instanţei de contencios administrativ persoanele vătămate într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes printr-un act administrativ unilateral.
Însă, Decizia prin care a fost conexată o plângere adresată de reclamantă cu o investigaţie, aflată deja în derulare, împotriva C.N.P.R. nu reprezintă un act administrativ în sensul legii contenciosului administrativ pentru că ea reprezintă un act de natură organizatorică şi chiar dacă a fost emisă în baza legii, ea nu dă naştere, nu modifică sau nu stinge raporturi juridice.
Decizia emisă nu este nici o operaţiune administrativă pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 8 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004. Aceste dispoziţii s-ar aplica în cazul în care autoritatea publică ar refuza efectuarea unei operaţiuni administrative, dar în speţă prin Decizia atacată au fost conexate două investigaţii în materie de concurenţă şi nu se poate pune problema unui refuz de a efectua o anumită operaţiune administrativă.
În conformitate cu prevederile Legii Concurenţei la instanţa de contencios administrativ poate fi contestată Decizia finală ce se ia în urma unei investigaţii.
Chiar dacă recurenta susţine că nu a fost luată o decizie, deşi investigaţia a fost declanşată, iniţial în august 2005, iar ultima plângere ar putea fi soluţionată foarte simplu, Legea nr. 21/1996 nu conţine un termen în care să fie soluţionată o investigaţie în materie de concurenţă, care, în general se desfăşoară după o procedură reglementată de lege, în mai multe etape care trebuie respectate.
Apreciind că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ., va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC M.S. SRL Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 1439 din 29 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1274/2008. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 1335/2008. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
