ICCJ. Decizia nr. 1369/2008. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1369/2008

Dosar nr. 977/33/2007

Şedinţa publică din 1 aprilie 2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul T.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.E.F. şi comisia de disciplină din cadrul aceluiaşi minister, redeschiderea Dosarului nr. 80/2005 privind sesizarea făcută de reclamant împotriva directorului executiv al D.G.F.P. Cluj – M.C., prezentarea în instanţă a raportului de clasare întocmit de ministrul finanţelor, precum şi reparaţii morale.

In motivarea acţiunii reclamantul a arătat că la data de 7 noiembrie 2005, în temeiul Legii nr. 571/2004 a sesizat Comisia de disciplină a M.F. cu privire la pasivitatea şi complicitatea directorului D.G.F.P. Cluj faţă de actele de abuz şi corupţie din cadrul A.F.P. Dej. A arătat că cercetarea administrativă a fost tergiversată un an de zile de către comisia de disciplină, iar în derularea procedurii nu s-au respectat dispoziţiile privind citarea directorului D.G.F.P. Cluj şi a reclamantului şi nici ordinea de lucru, în ceea ce priveşte audierile şi verificările efectuate de către comisie. A mai susţinut reclamantul că nu i-a fost protejată identitatea, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 571/2004, copia sesizării olografe a reclamantului fiind transmisă directorului D.G.F.P. Cluj, şi că este nelegală şi nemotivată clasarea dosarului, nefiind luate în considerare probele depuse.

Pârâtul M.E.F. a formulat întâmpinare, invocând lipsa calităţii procesuale active a reclamantului, acesta neregăsindu-se printre subiectele de sezină prevăzute expres în dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Prin sentinţa civilă nr. 533 din 31 octombrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia invocată de pârâtul M.E.F. privind lipsa calităţii procesuale active a reclamantului şi a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul T.M.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că excepţia lipsei calităţii procesuale active este nefondată, având în vedere dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea 554/2004 care prevăd că se poate adresa instanţei de contencios administrativ orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, iar potrivit Legii nr. 571/2004, pe care şi-a întemeiat reclamantul acţiunea, acesta are calitatea de „avertizor public", adică o persoană care face o „avertizare în interes public" - care constă într-o sesizare făcută cu bună - credinţă cu privire la o faptă care presupune o încălcare a legii sau a deontologiei profesionale.

Pe fondul cauzei, prima instanţă a reţinut că în ceea ce priveşte tergiversarea cercetării administrative, dispoziţiile HG nr. 1210/2003, deşi stabilesc anumite termene de soluţionare a sesizărilor, nu prevăd şi sancţiunea ce intervine în cazul nerespectării acestora, astfel încât nu se poate reţine nelegalitatea soluţiei de clasare în baza acestui aspect.

A mai constatat instanţa că s-a respectat şi procedura de citare, critica reclamantului vizând, de fapt, tot nerespectarea unor termene, iar art. 28 alin. (2) din HG nr. 1210/2003 stabileşte care sunt activităţile de cercetare, fără a indica vreo ordine imperativă în care trebuie să se succeadă aceste activităţi.

A concluzionat instanţa de fond că soluţia de clasare, dispusă în Dosarul nr. 80/2005, este legală în raport cu motivele reţinute în Raportul Comisiei de disciplină, în care se analizează detaliat toate faptele sesizate de reclamant, astfel încât nu se poate reţine că soluţia de clasare este nemotivată.

împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul T.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte:

1. Instanţa nu a analizat fondul cauzei, respectiv clasarea nelegală şi disjungerea sesizării privitoare la faptele numitei G.L. - în calitate de şef al D.G.F.P. Cluj şi trimiterea acesteia spre soluţionare Comisiei de disciplină din cadrul A.N.A.F., precum şi neaprobarea suspendării raporturilor de serviciu pe perioadă nedeterminată.

2. Raportul Comisiei de disciplină a fost întocmit şi înaintat spre aprobare cu depăşirea termenelor prevăzute de dispoziţiile art. 32 alin. (4) din HG nr. 1210/2003.

3. Comisia de disciplină nu a luat în considerare obiecţiunile reclamantului de la data de 30 octombrie 2006, fără a motiva acest comportament.

4. Acţiunile premeditate şi abuzive ale comisiei de disciplină au fost sesizate organelor penale, pe rolul Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti aflându-se două dosare penale.

Recursul este nefondat.

1. Instanţa de fond a exercitat în mod corect controlul de legalitate a măsurii de clasare a dosarului nr. 80/2005, constatând legalitatea, atât formală, cât şi de fond, a activităţii Comisiei de disciplină a M.F.P.

În ceea ce priveşte Raportul de clasare, instanţa nu putea să verifice decât dacă măsurile dispuse prin el se întemeiază pe lege şi dacă fiecare dintre propunerile comisiei sunt motivate, iar nu arbitrare.

Instanţa nu putea însă să dispună invalidarea măsurii de clasare a sesizării, căci astfel s-ar fi substituit Comisiei speciale în atribuţiile acesteia expres reglementate prin HG nr. 1210/2003.

Disjungerea sesizării pentru numita G.L. s-a dispus pe temeiul dispoziţiilor procedurale exprese ale actului normativ special.

2. Instanţa de fond a constatat în mod corect că termenele prevăzute de dispoziţiile HG nr. 1210/2003 sunt de recomandare, astfel încât depăşirea lor nu poate fi sancţionată cu anularea măsurii adoptate de comisia de disciplină.

3. Comisia de disciplină i-a comunicat reclamantului „Referatul privind rezultatul activităţii de cercetare administrativă", la 11 octombrie 2006, reclamantul formulând obiecţii împotriva acestuia, în temeiul dispoziţiilor art. 30 din HG nr. 1210/2003. În conţinutul lor, aceste obiecţii reiau aspectele sesizate iniţial, în 12 puncte de argumentare, însoţite fiind de înscrisuri.

Prin „Raportul" Comisiei de disciplină nr. 550.094 din 14 martie 2007 sunt analizate aceste obiecţiuni (fila 12 a raportului) şi înlăturate motivat, astfel încât susţinerea recurentului că obiecţiunile sale nu ar fi fost luate în considerare nu poate fi primită.

4. În fine, situaţia de fapt că recurentul ar fi formulat două plângeri penale împotriva Comisiei de disciplină a M.F.P. nu este relevantă în cauza de faţă care are ca obiect o cerere în contenciosul administrativ, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de T.M., împotriva sentinţei civile nr. 533 din 31 octombrie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 1 aprilie 2008.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1369/2008. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs