ICCJ. Decizia nr. 1379/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi persecutaţi politic D.L nr. 118/1990. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1379/2008
Dosar nr. 1374/36/2007
Şedinţa publică din 1 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, reclamantul P.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.J. - Comisia pentru Constatarea Calităţii de Luptător în Rezistenţa Anticomunistă, anularea deciziei de respingere privind acordarea drepturilor legale conform art. 1 lit. d) din Decretul - Lege nr. 118/1990.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că familia sa a avut domiciliul obligatoriu în judeţul Ialomiţa, măsură ce a încetat în anul 1955. Cu toate acestea, susţine reclamantul, pârât i-a respins cererea de constatare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, deoarece nu se încadrează în prevederile art. 1 coroborat cu art. 2 şi art. 3 din OUG nr. 214/1999. Prin sentinţa civilă nr. 654/ CA din 24 septembrie 2007, Curtea de Apel Constanţa - secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de reclamantul P.C. Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prin OUG nr. 214/1999 se recunoaşte calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă desfăşurată în perioada 06 martie1945 - 14 decembrie 1989 persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice sau supuse unor măsuri administrative abuzive. În art. 3 din ordonanţă sunt enumerate măsurile administrative abuzive, iar la lit. d) se prevede „strămutarea dintr-o altă localitate". A mai reţinut instanţa că la data de 17 mai 2007,Comisia a respins cererea reclamantului, în schimb a fost admisă cererea părinţilor săi. A constatat prima instanţă că, în conformitate cu adresa nr. 144/ C din 05 februarie 2007 emisă de D.I.M., P.N. împreună cu soţia O. şi copiii săi: F., V., G. şi I. au fost strămutaţi prin Decizia M.A.I. nr. 200/1951, la data de 18 iunie 1951 în localitatea Perietii Noi - Fundata, raionul Slobozia, restricţie ridicată în anul 1954 prin Decizia M.A.I. nr. 2222/1954.
A concluzionat instanţa că reclamantul s-a născut ulterior ridicării restricţiei, la data de 07 februarie 1955, astfel încât nu poate beneficia de prevederile OUG nr. 214/1999.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul P.C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, în baza dispoziţiilor art. 304 punctul 9 C. proc. civ.,susţinând în esenţă următoarele.
- că în mod greşit instanţa de fond a respins acţiunea faţă de împrejurarea că a dovedit cu actele depuse la dosar că părinţii săi au fost strămutaţi în anul 1951, iar el s-a născut în perioada în care familia sa suporta condiţiile grele de trai impuse de situaţia stabilirii domiciliului obligatoriu, consecinţele nefavorabile răsfrângându-se implicit şi asupra lui;
- că a dovedit că altei persoane, născute ulterior, la data de 20 martie 1955, i s-au acordat drepturilor cuvenite potrivit actului normativ menţionat mai sus, creându-se astfel o discriminare între cei aflaţi în aceeaşi situaţie.
Recursul este nefondat.
1. Instanţa de fond a reţinut în mod exact situaţia de fapt rezultând din înscrisurile depuse în cauză: părinţii şi fraţii mai mari ai reclamantului au fost strămutaţi la 18 iunie 1951 din localitatea Gelu-Sînicolau Mare, cu domiciliu obligatoriu la Pereţii Noi - Fundata raionul Slobozia. Dar această restricţie domiciliară a fost ridicată printr-un act administrativ în anul 1954.
Recurentul s-a născut la 7 februarie 1955, după încetarea domiciliului obligatoriu, astfel încât nu poate beneficia de drepturile prevăzute de OUG nr. 214/1999.
2. Argumentul că o altă persoană,născută la 20 martie 1955, ar beneficia de drepturile prevăzute de OUG nr. 214/1999 nu poate fi primit: drepturile fiecărui cetăţean solicitant al lor se stabilesc în raport de situaţia de fapt a fiecăruia. Nu este exclusă posibilitatea ca, în cazul celui cu care se compară recurentul, efectele strămutării ori ale domiciliului obligatoriu să fi încetat după naşterea lui.
Oricum ar fi, comparaţia invocată de recurent nu este relevantă pentru admiterea acţiunii sale, întrucât excede dispoziţiilor legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.C., împotriva sentinţei civile nr. 654/ CA din 24 septembrie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 01 aprilie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 1374/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1479/2008. Contencios. Refuz acordare... → |
---|