ICCJ. Decizia nr. 1579/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1579/2008

Dosar nr. 10494/2/2006

Şedinţa publică de la 11 aprilie 2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la 5 decembrie 2006, reclamantul C.M.V.G. a solicitat, în contradictoriu cu U.N.N.P. din România, anularea validării rezultatelor concursului de admitere în profesie organizat la data de 18-19 octombrie 2005 de pârâtă şi, în consecinţă, anularea hotărârilor din 18 noiembrie 2005, respectiv din 20 mai 2006 ale C.U.N.N.P. din România şi a anexelor la acestea.

Reclamantul a mai solicitat eliminarea interdicţiilor şi incapacităţilor instituite prin art. 2 din hotărârea nr. 83/2006, revenirea la situaţia imediat anterioară validării rezultatelor concursului de admitere în profesie organizat la data de 18 -19 octombrie 2005, obligarea pârâtei la emiterea unei hotărâri prin care să se aprobe validarea rezultatelor concursului în speţă în raport cu media obţinută la acesta - media generală peste 7, fără a se menţiona eventualele interdicţii şi incapacităţi nelegale şi declararea sa ca admis pentru unul dintre cele 22 de posturi rămase vacante în urma concursului din 18-19 octombrie 2005.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a susţinut concursul pentru ocuparea unui loc vacant de notar public organizat în perioada sus menţionată, obţinând nota 7, 80 - notă de promovare, potrivit prevederilor legale.

S-a mai arătat că prin hotărârea din 18 noiembrie 2005, C.U.N.N.P. din România a validat rezultatele concursului, iar prin anexa 4 la această hotărâre a fost declarat respins, deşi s-a specificat faptul că a obţinut media 7,80.

Totodată, prin hotărârea din 20 mai 2006, C.U.N.N.P. din România a aprobat ca participanţii la acest concurs care au obţinut media generală peste 7 să opteze pentru ocuparea unuia dintre cele 22 de locuri rămase vacante în cadrul Camerei Notarilor Publici, iar prin hotărârea din 17 iunie 2006 a fost aprobată numirea în funcţia de notar public a participanţilor la concurs care au fost declaraţi admişi, dar care au obţinut medii generale peste 7, reclamantul figurând că a optat pentru localitatea T. din cadrul Camerei Notarilor Publici Galaţi.

Reclamantul a mai arătat că Ministerul Justiţiei nu a semnat ordinele de numire în funcţie a celor 22 apreciind că au fost eludate prevederile legale, iar plângerea sa prealabilă a fost respinsă de către pârâtă.

Primul capăt de cerere a fost ulterior precizat, reclamantul arătând că înţelege să solicite anularea în parte a hotărârii din 18 noiembrie 2005, referitor numai la aprecierea şi acordarea calificativului respins în ceea ce îl priveşte.

Prin sentinţa civilă nr. 1320 din 21 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios, administrativ şi fiscal, acţiunea formulată, aşa cum aceasta a fot precizată, a fost admisă în parte, instanţa anulând în parte hotărârea din 18 noiembrie 2005 emisă de pârâtă, în ceea ce priveşte acordarea calificativului respins reclamantului.

Instanţa a dispus, totodată, revenirea la situaţia anterioară validării rezultatului concursului de admitere organizat în perioada 18-19 octombrie 2005 şi a constat că reclamantul a fost declarat admis la acest concurs, respingând celelalte capete ale acţiunii.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:

Reclamantul a participat la concursul organizat pentru ocuparea unui post vacant de notar public, desfăşurat în perioada 18-19 octombrie 2005 şi a obţinut media 7,80.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2005, C.U.N.N.P. din România a validat rezultatele acestui concurs, în Anexa nr. 4 la această hotărâre, reclamantul figurând respins, cu motivarea că nu au mai fost posturi vacante la camera notarilor publici pentru care a optat.

Prin hotărârea nr. 96 din 17 iunie 2006, C.U.N.N.P. din România a propus numirea în funcţia de notar public a participanţilor care la concursul anterior indicat au obţinut medii generale peste 7,00 şi care au optat pentru unul din cele 22 de locuri rămase vacante.

În raport de prevederile art. 12 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului (aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1117/C din 23 aprilie 2003), reclamantul a optat pentru localitatea T. din cadrul Camerei Notarilor Publici Tulcea, dar Ministrul Justiţiei a refuzat să semneze ordinele de numire ca notar.

În opinia instanţei de fond, nicio dispoziţie din Regulament nu interzice o asemenea opţiune, iar susţinerea în sensul că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 17 alin. (2) din regulamentul de concurs - care vorbesc de înscrierea candidaţilor la Camera Notarilor Publici în circumscripţia căreia se află postul vacant - nu poate fi reţinută, întrucât, în art. 19 din Titlul II, - organizarea şi desfăşurarea concursului pentru locurile vacante de notar public – se menţionează că prevederile art. 5-11 se aplică în mod corespunzător; în plus, art. 21 arată că prevederile art. 13, 14 şi 15 se aplică în mod corespunzător.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta U.N.N.P. din România, care a solicitat casarea acesteia şi respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.

În motivarea recursului, încadrat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., recurentul a susţinut că sentinţa este nelegală şi netemeinică, fiind dată cu aplicarea greşită a prevederilor art. 12 alin. (1) din Regulamentul de concurs.

Recurentul a arătat că opţiunea candidaţilor s-a făcut pentru posturile existente la nivelul Camerelor la care şi-au depus cererile de înscriere; niciun text nu a condiţionat depunerea cererii la domiciliul candidaţilor pentru a se putea aprecia că aceasta a fost raţiunea înscrierii la acea Cameră, strict organizatoric. Este evident că opţiunea a avut un caracter subiectiv, determinat tocmai de situarea unor posturi în anumite localităţi, iar în măsura în care locurile vacante au fost ocupate de candidaţii cu note superioare, reclamantul a fost declarat respins.

Pe de altă parte, recurentul a apreciat că prima instanţă în mod greşit a reţinut faptul că art. 17 din Regulament se referă la notarii stagiari, când, în realitate, sunt avuţi în vedere candidaţii cu vechime juridică de minimum 5 ani.

Intimatul a formulat întâmpinare, precum şi concluzii scrise în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând sentinţa recurată, în raport cu criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este fondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

La concursul organizat în perioada 18-19 octombrie 2005 de către U.N.N.P. din România pentru ocuparea unor posturi vacante de notar public pentru persoanele cu vechime în specialitate juridică de cel puţin 5 ani, intimatul-reclamant a obţinut medie de promovare (peste 7), în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1117/C/2003.

Regulamentul în discuţie, în Titlul I, art. 1-15, cuprinde norme pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de notar public pentru notarii stagiari, care au împlinit perioada de stagiu, iar în Titlul II, art. 16-21, prevede norme pentru organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public.

Potrivit art. 19 şi 21 din Titlul II al Regulamentului analizat, art. 5-11 şi 13-15, din Titlul I, se aplică şi pentru concursul reglementat de Titlul II din Regulament.

Din analiza textelor printr-o interpretare sistematică, prin coroborarea normelor cuprinse în Regulament, rezultă în mod cert faptul că opţiunile candidaţilor se fac pentru posturile existente la nivelul Camerelor la care aceştia şi-au depus cererile de înscriere. Toate textele din Regulament se referă sau fac trimitere la Camera pentru care a optat iniţial candidatul. Nici un text din Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1117/2003 nu prevede posibilitatea candidaţilor care au obţinut note peste 7, dar locurile pentru care au optat au fost ocupate de alţi candidaţi cu medii mai mari, să poată opta pentru un alt post de notar public.

Dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Regulament menţionează că cei ce au obţinut medii de promovare vor putea opta, în ordinea mediilor, pentru locurile vacante existente la nivelul Camerelor Notarilor Publici. Textul, într-adevăr cu o formulare deficitară, trebuie analizat prin coroborare cu toate celelalte texte din Regulament, care au în vedere Camerele Notarilor Publici unde candidaţii şi-au depus cererile de înscriere.

În altă ordine de idei, acest text nici nu se aplică în situaţia intimatului-reclamant, întrucât face parte din Titlul I al Regulamentului (care reglementează situaţia examenului susţinut de notarii stagiari), în timp ce acestuia îi sunt aplicabile normele cuprinse în Titlul II al Regulamentului, după cum s-a arătat mai sus. Art. 12 alin. (1) nu reprezintă o normă comună celor două situaţii, (adică şi stagiarilor şi celor cu vechime juridică de 5 ani), deoarece art. 19 şi 21 din Regulament nu prevăd în acest sens.

Împrejurarea că intimatul-reclamant nu putea opta pentru orice post rămas liber în urma concursului, rezultă şi din faptul că prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2199 din 5 octombrie 2006, completat cu Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2309 din 10 octombrie 2006, la art. 24 alin. (2), s-a prevăzut în sensul următor: „Candidaţii îşi exprimă opţiunea pentru locurile vacante existente la nivel naţional, în ordinea mediilor”.

Aşadar, la momentul concursului din 18-19 octombrie 2005, neexistând o asemenea prevedere în Regulamentul de concurs, intimatul-reclamant nu avea posibilitatea legală să opteze pentru orice post de notar public rămas liber în urma ocupării posturilor pentru care au optat iniţial concurenţi care au obţinut medii mai mari.

Aşadar, în urma aplicării principiului „tempus regit actum”, cererea intimatului-reclamant nu putea fi soluţionată favorabil.

În consecinţă, în raport de considerentele de fapt şi de drept expuse anterior, găsind întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., coroborate cu art. 20 şi 28 din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va modifica în tot sentinţa atacată, în sensul că va respinge acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de U.N.N.P. din România împotriva sentinţei civile nr. 1320 din 21 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată, în tot şi, în fond, respinge acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2008.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1579/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs