ICCJ. Decizia nr. 1693/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1693/2008
Dosar nr. 1826/33/2007
Şedinţa publică de Ia 17 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 11 octombrie 2007, reclamanta M.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj, să se dispună anularea Hotărârii nr. 21501 din 27 iunie 2007 prin care i s-a respins cererea privind recunoaşterea calităţii de beneficiar al prevederilor OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Motivându-şi cererea, reclamanta a arătat, în esenţă, că pârâta a refuzat să constate calitatea sa de refugiat, potrivit actelor normative menţionate, sub motivaţia că datele prezentate sunt contradictorii, tară a preciza în ce constau aceste contradicţii.
Prin sentinţa civilă nr. 696 din 29 noiembrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei M.M., a anulat Hotărârea nr. 21501 din 27 iunie 2007 emisă de C.J.P. Cluj pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 15 noiembrie 1940 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 februarie 2007.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa de fond a reţinut că, din materialul probator administrat în cauză, rezultă că reclamanta a făcut dovada că, în perioada octombrie 1940 - mai 1945, s-a refugiat împreună cu familia sa din satul Mahal în localitatea Geaca, judeţul Cluj, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate asupra lor după aplicarea Dictatului de la Viena.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Cluj a declarat recurs pârâta C.J.P. Cluj.
Recurenta critică sentinţa pronunţată de instanţa de fond, considerând că declaraţiile de martor pe care se fundamentează aceasta sunt contradictorii şi insuficiente.
Examinându-se sentinţa atacată în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum şi cu dispoziţiile legale incidente se constată că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile acesteia persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate în România între 6 septembrie 1940 şi 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii pe motive etnice, printre situaţiile prevăzute de lege fiind şi aceea a strămutării în altă localitate decât cea de domiciliu (art. 1 lit. c)).
Prin Normele de aplicare a ordonanţei menţionate, aprobate prin HG nr. 127/2000, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au tăcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
În cauză, declaraţiile celor doi martori – F.I. şi A.A., care au fost audiaţi şi în faţa instanţei de fond, confirmă faptul că, datorită persecuţiilor de natură etnică la care a fost supusă, familia reclamantei s-a refugiat din satul Mahal în localitatea Geaca.
Având în vedere că ambii martori au vârste de peste 80 de ani, iar evenimentele la care aceştia fac referire s-au petrecut cu aproximativ 67 de ani în urmă, instanţa consideră îndestulătoare elementele cuprinse în declaraţii, care evidenţiază că refugierea reclamantei împreună cu familia acesteia din localitatea de domiciliu a avut loc ca urmare a persecuţiilor de natură etnică exercitate.
Rezultă că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă temeinică şi legală, iar recursul declarat urmează a fi respins ca nefondat, potrivit prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P. Cluj împotriva sentinţei civile nr. 969/2007 din 29 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1672/2008. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 185/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... → |
|---|
