ICCJ. Decizia nr. 1803/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1803/2008
Dosar nr. 9877/1/2007
Şedinţa publică de la 7 mai 2008
Asupra cererea de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 06 noiembrie 2007 C.G. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 4171 din 31 octombrie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 8493/2/2006 pentru încălcarea principiului priorităţii dreptului comunitar faţă de legislaţia internă, principiu prevăzut de art. 148 alin. (2) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituţia României.
În motivarea cererii de revizuire petentul arată că prin decizia nr. 4171 din 31 octombrie 2007 i-a fost respins ca nefondat recursul împotriva sentinţei civile nr. 497 din 14 februarie 2007 sentinţă ce constată ca fiind tardivă acţiunea sa, în baza dispoziţiile art. 11 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Revizuientul precizează că prin respingerea acţiunii sale pentru considerente de procedură i-a fost încălcat accesul la justiţie, respectiv au fost încălcate dispoziţiile art. 6 şi 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale ratificată de România prin Legea nr. 30/1994 cu atât mai mult cu cât într-un proces anterior referitor la acelaşi act acţiunea sa fusese respinsă ca „inadmisibilă”, întrucât avea ca obiect un act de comandament cu caracter militar.
În drept a fost invocate şi dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 262/2007.
Analizând actele şi lucrărilor dosarului în care s-a pronunţat decizia a cărei revizuire se solicită Înalta Curte constată că motivul invocat de revizuient este nefondat.
Astfel, stabilirea unor termene şi a unor condiţii procedurale de exercitare a acţiunii în justiţie nu constituie, în sine, o îngrădire a accesului la justiţie, în acest sens statuând atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Curtea Constituţională.
În speţă, C.G. a formulat acţiune împotriva unui act administrativ din anul 1998, act despre care a luat cunoştinţă la data emiterii sau, cel mai târziu la 26 noiembrie 2001, când a fost formulată o altă acţiune în justiţie având ca obiect acelaşi act.
Atât instanţa de fond, cât şi cea de recurs au făcut aplicarea art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fapt ce nu contravine art. 6 şi 13 invocate de revizuient, din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.
În ceea ce priveşte o pretinsă încălcare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, ce ar fi avut loc prin sentinţa civilă nr. 32 din 14 ianuarie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, rămasă definitivă prin decizia nr. 2969 din 10 octombrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, aceasta nu poate fi analizată în prezentul dosar, fiind vorba de o altă cauză,în care petentul nu a formulat cerere de revizuire, invocând doar elemente de conexitate cu prezenta cauză.
Pentru considerentele menţionate, nefiind întrunite condiţiile art. 21 din Legea nr. 554/2004 modificată prin Legea nr. 262/2007, cu referire la art. 322 C. proc. civ., cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de C.G. împotriva deciziei nr. 4171 din 31 octombrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 7 mai 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 1800/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1808/2008. Contencios → |
---|